Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita şi Mureş doreste sa atraga atentia opiniei publice ca in aceste trei judete traiesc peste 400.000 de români, urmasii celor care, secole de-a rândul, au înfruntat „cele mai crâncene mijloace cu scopul de a fi desfiintati şi maghiarizati", cum a afirmat cel ce a fost întâiul Patriarh al României, Miron Cristea.

„Asemenea  mijloace, sub o altă formă, sunt folosite şi astăzi împotriva identităţii şi dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România", spun organizatorii in scrisoarea-apel trimisa presei.

„Aşa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor  din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, din 28  octombrie 2006 de la Izvorul Mureşului, şi de această dată, dorim să  ne exprimăm îngrijorarea pentru  continuarea  acţiunilor anticonstituţionale ale liderilor politici şi civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului "ţinut secuiesc", şi să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi  româneşti, Patriarhiei, Academiei, mass-mediei, societăţii civile - să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste ale liderilor maghiari, care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi naţiunii române.

Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor  din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori şi direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea  formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii  de nord - est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a  adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale,  prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii  etnice, de sforţările pentru proclamarea limbii maghiare ca limbă oficială în aşa - zisul "ţinut  secuiesc" şi apoi în toată Transilvania, şi nu în ultimul rând, de continuarea  acţiunilor de discriminare a românilor din Arcul Intracarpatic.

Vom cere ca în perspectiva reîmpărţirii administrativ - teritoriale a ţării, în configurarea viitoarelor unităţi administrativ-teritoriale să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare. Vom cere răspicat  să fie respectat statutul limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Îi vom chema din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene, şi nu separatismul  şi enclavizarea. România a dovedit că este şi rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteşte deopotrivă, indiferent de etnia, naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.

Le vom reaminti tuturor românilor că toate aceste probleme cu care ne confruntăm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeţe, ci ele vizează fiinţa naţională şi reprezintă o problemă vitală a întregii ţări, a cărei rezolvare presupune exprimarea solidarităţii tuturor românilor, din ţară şi din străinătate", se mai precizeaza in materialul citat.