Marți, 24 ianuarie 2012, Cafeneaua Liberală Brătianu din București a găzduit dezbaterea cu genericul: “Republica Moldova – o problemă sau un beneficiu pentru România într-o viitoare unificare?”. Evenimentul a fost organizat de Clubul Liberal pentru R.Moldova cu prilejul împlinirii a 153 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române (Mica Unire), în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, scrie Tudor Cojocariu pe http://voxreport.unimedia.md, preluata de Romanian Global News.
În cadrul dezbaterii, organizate în formatul Karl Popper, cei doi afirmatori și negatori au adus argumente și contraargumente în favoare și, respectiv în defavoarea unei eventuale reunificări, din perspectiva statului român actual. Argumentele aduse în discuție de către echipa afirmatoare au ținut de istorie, națiune, limbă, religie, valori, tradiții, precum, toate comune, precum și argumente de ordin politic, economic și social. Echipa afirmatoare a accentuat faptul că Unirea RM cu România ar reprezenta un beneficiu pentru cea din urmă datorită faptului ca i-ar permite să-și recapete un teritoriu care îi aparține; i-ar oferi posibilitatea statului român să devină o putere regională, avantaje în plan economic datorita potențialului agricol (teren arabil), turistic (obiective turistice precum Cetatea Soroca, Mileștii Mici, Cricova etc.) și social, prin diversitatea civilizatională, culturală și etnică. A fost evidențiat faptul că dacă la ora actuală în România există 89% etnici români, după unificare procentul s-ar reduce cu aproximativ 4%, ceea ce nu ar fi o pierdere semnificativă pentru Romania, mai ales datorită faptului că în felul acesta ar putea fi rezolvată problema maghiara (maghiari vor reprezenta în jur de 2% din populația României) și cea rusă (aproximativ 1%), neavând drept de reprezentare în Parlament ca minoritate etnică, sau cel puțin s-ar evita existența unui partid etnic cu reprezentare majoră.
Totodată, echipa afirmatoare a scos în evidența faptul că, în contextul unei eventuale Uniri, România ar cheltui aproximativ 12% din bugetul de stat pentru aducerea la același nivel salarial a cetățenilor RM angajați în instituții. Pe de altă parte, echipa negatoare a adus în discuție problema transnistreană, situația politică și economică instabilă din RM, diferențele interculturale (în primul rând minoritățile-zestre ale perioadei sovietice, rusofone) și faptul că majoritatea cetățenilor statului moldovean nu se simt și nu se declară ca fiind români (conform sondajelor de opinie, recensământului etc.), oscilând între Uniunea Euroasiatică și Uniunea Europeană, în dependență de partidele aflate la guvernare.
Către final, conform regulamentului de desfășurare, publicul a desemnat echipa câștigătoare, respectiv cea afirmatoare. Menționăm că dezbaterea organizată cu priljul ”Micii Uniri” este prima dintr-o serie de dezbateri publice organizate de către CLM.
Clubul Liberal pentru R. Moldova reprezintă inițiativa unui grup de tineri din România și R. Moldova, care împărtăşesc valorile liberale și europene şi care se regăsesc într-o nouă structură susținută de Tineretul Naţional Liberal din România și din care fac parte atât membri de partid, cât şi simpatizanţi.
| < Anterior | Următor > |
|---|
