Eugen Tomac: Guvernul României ştie foarte bine care este realitatea legată de minoritatea română din Serbia. Viorel Badea: Romania nu va accepta inventia unei limbi vlahe

Email Imprimare PDF


Eugen Tomac; Guvernul României ştie foarte bine care este realitatea legată de minoritatea română din Serbia. Viorel Badea: Romania nu va accepta inventia unei limbi vlahe
"Noi ştim foarte bine care este realitatea în Serbia astăzi privind minoritatea română. Semnalul pe care l-a dat România este unul extrem de ferm şi foarte clar: vrem garanţii reale pentru minoritatea română. Nu vrem ca minoritatea română să fie singura minoritate a cărei ţară mamă se află în UE divizată între vlahi şi români”, a declarat secretarul de stat Eugen Tomac, preluat de Romanian Global News.


“Angajamentul statului român este foarte ferm: limba română este limba oficială a UE şi vom insista peste tot unde există minorităţi româneşti ca drepturile conaţionalilor noştri să fie respectate", a afirmat Tomac.
El a subliniat că statul român nu vrea lucruri exagerate: acces la educaţie în limba maternă, recunoaşterea bisericii ortodoxe române din Serbia şi slujbe în limba română în biserici, emisiune informative de radio şi TV în limba română.
"Sunt lucruri absolut fireşti, pe care statul român le respectă, nu avem nicio problemă cu nicio minoritate naţională care trăieşte în România vrem ca acelaşi tratament să fie aplicat şi pentru minorităţile noastre în statele în care locuiesc. Vom insista până când statul sârb va acorda garanţii reale statului român astfel încât acest proces de asimilare va înceta", a spus Tomac.

 


Viorel Badea: "Ne aflăm în faţa unui război lingvistic

Viorel Badea a declarat pentru AGERPRES că, dacă drepturile românilor din Serbia nu vor fi respectate, Parlamentul României nu va adopta proiectul de ratificare a Acordul de asociere şi stabilizare a Serbiei la Uniunea Europeană, care a primit deja un aviz negativ din partea Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat.
'Este o nemulţumire foarte mare a comunităţii românilor din Serbia, mai ales în urma campaniei de presă care s-a pornit împotriva comunităţii românilor din ţara vecină şi, ceea ce practic a umplut paharul, a fost o intervenţie a preşedintelui Boris Tadici în care spunea că Serbia nu va recunoaştea comunitatea vlahilor de la sud de Dunăre. Noi privim cu îngrijorare faptul că Serbia nu înţelege că odată intrată în UE va trebui să respecte anumite reguli, între care şi protejarea minorităţilor naţionale. (...) Tot acest context nu face altceva decât să arate încă o dată partenerilor noştri europeni că Serbia, dacă nu respectă angajamentele pe care şi le-a asumat, nu va putea să facă parte din UE', a afirmat Viorel Badea.
La rândul său, Presedintele Comisiei pentru romanii de pretutindeni din Senat, senatorul Badea a subliniat că statul român nu a pus pe masă "de ieri" aceste principii, ci au fost discuţii permanente cu guvernul Serbiei de cel puţin 15 ani. "La fiecare reuniune a APCE parlamentarii români au punctat această chestiune, fie prin declaraţii politice, fie prin amendarea unor rezoluţii", a precizat el.
El a arătat că nu poate fi acceptată niciodată invenţia unei noi limbi, care ar atrage după sine şi invenţia unei noi identităţi pentru cei care se recunosc a fi români în Serbia de răsărit. "Ne aflăm în faţa unui război lingvistic. Este diavolul căutat în detalii, pentru că evidenţele sunt clare, nimeni în momentul acesta niciunde nu mai are nicio îndoială că vlah este egal cu român. Aşa a fost dintotdeauna. Altfel ce să înţelegem, că Valahia de odinioară era parte a Serbiei?", a argumentat Badea.
De asemenea, el a arătat că speră ca protocolul cerut de partea română Serbiei privind minorităţile să fie încheiat zilele acestea. "Sperăm ca azi-mâine să încheie protocolul propus de partea română (...) Rămâne să avem o discuţie mai aprofundată pe 1 şi pe 2 martie, la acest summit al şefilor de stat în cazul în care partea sârbă nu va fi flexibilă pe această chestiune", a spus Badea. El a reiterat că Parlamentul României ar putea bloca ratificarea Acordului de Aasociere al Serbiei la UE dacă acest protocol privind minorităţile nu va fi acceptat.
Părintele Aleksandrovic a subliniat că nu e normal ca autorităţile sârbe să insiste cu diviziunea minorităţii în vlahi şi români. ”În ultimele zile, autorităţile din Serbia spun că vlahii nu sunt români şi că ei îi apără că România îi presează să se declare români. Nu ăsta este adevărul. România, ca Tară Mumă, ne susţine ca să avem drepturi elementare. Nu este vorba aici despre românii care se declară vlahi şi nu se simt români, e vorba de ăia care se declară vlahi sau români şi ştiu că e totuna şi care vor biserici şi şcoli în limba maternă", a spus el.
Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor "Ariadnae Filum", a arătat că românii timoceni sunt loiali Serbiei şi susţin aderarea la UE, cu condiţia să li se respecte drepturile.
"Când e vorba de intrarea şi susţinerea noastră a Serbiei în UE, normal că noi susţinem ţara în care trăim şi normal că trebuie să intre în UE, dar trebuie să îndeplinească toate condiţiile care se cer, trebuie în primul rând să respecte legea. Românii din Valea Timocului nu au pentru ce să dovedească cât sunt de loiali pentru că strămoşii noştri, împreună cu sârbii, au creat acest stat", a spus el.
De asemenea, Zavişa Jurj a mai evidenţiat că problema minorităţii române nu este cu sârbii cu care convieţuiesc, ci cu conducerea politică de la Belgrad. "Noi nu avem nicio problemă cu poporul sârb, dar e problema că conducerea de la Belgrad încearcă să ne impună o altă istorie, o altă limbă, o limbă vlahă cu alfabet chirilic cu litere create de un ginecolog şi de un învăţător de muzică. Noi zicem că limba şi istoria trebuie să se discute în Academia Română şi Academia Sârbă. Când e vorba de drepturi, Serbia trebuie să respecte legile pe care le-a adoptat", a mai spus el joi, într-o conferinţă de presă organizată la Senat împreună cu senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, părintele Bojan Aleksandrovic, protopop de Dacia Ripensis şi Eugen Tomac, seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.