Arhimandridul Policarp, adjunct al Episcopului bulgar din zona Vidin, ataca pe romanii/vlahii din Timocul Bulgaresc. Acesta declara ca : Vlahii nu sunt români!

Email Imprimare PDF


In ziarul regional care apare la Vidin apar tot mai des atacuri la adresa comunitatii romanilor/vlahilor din zona. Daca la inceput s-a crezut ca este vorba de tot felul de extremisti bulgari, faptul ca aceste articole se repeta dovedeste faptul ca ele sunt coordonate si au ca scop infricosarea romanilor/vlahilor din Timocul Bulgaresc in a-si pastra identitate romaneasca, transmite corespondentul Romanian Global News din Vidin.

 

Unul din articolele cele mai vehemente apartine Arhimandritului Policarp, a carui inteligenta dubioasa transpare din textul original bulgaresc. Acesta, desi exprimarea sa lasa sa se inteleaga ca nu prea a citit la viata sa, se apuca sa faca anumite consideratii istorice si concluzioneaza ca “vlahii nu sunt romani!”

Iata ce zice arhimandritul extremist in sutana:

“Comentariul meu vine in urma unui articol dintr-un site informativ din Vidin, care anunta, ca in Vidin pe 03.11.2012 s-a desfasurat simpozionul cu tema “Romanii din Bulgaria-trecut prezent si viitor”.
Pana aici frumos, nu este nimic rau, lasa sa se faca asa intalniri. Dar cand citesti, ca se face intrebare de  VLAHI ca sunt romani, paharul s-a umplut. Vlahii in Grecia ce sunt?. Mergeti si spuneti, ca sunt romani Cu pietre o sa va omoare …
Nu se poate confirma ca in Bulgaria vlahii sunt romani. Aceasta este antibulgaresc  si fiecare stie, care suporta, ca manjeste istoria si memoria celor care si-au dat viata pentru Tara.
Nu vreau sa comentez personalitatile care au organizat aceasta manifestare. Sa fie sanatosi oamenii. Comentariul meu si atitudinea e aceasta, ca nici intr-un fel nu trebuie sa se tolereze asa atitudine catre istorie. Vlahii nu sunt romani!..
In sfarsit Vidinul trebuie sa se trezeasca si sa spuna pozitia sa in privinta vlahilor ce sunt  si care sunt…”

Tradus aproximativ, desigur textul este mai mare, ca si prostiile debitate de Policarp, insa esentialul, adica ura sa impotriva evidentei si prostia sa pusa in slujba urii care se vede in spatele acestor declaratii, ingrijoreaza profund comunitatea romanilor/vlahilor din zona Vidin si intreaga minoritate romaneasca din Bulgaria.

Ce este ciudat este ca individul, venind ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Bulgare(BOB) si facand asemenea declaratii scandaloase da un semn ca BOB nu mai doreste ca cele 33 de sate romanesti din zona Vidinului si populatia romaneasca din Cumbair, cartier al Vidinului, sa tina de Biserica Ortodoxa Bulgara, care si asa nu a incercat, ca si cea sarba, decat sa asimileze populatia romaneasca din zona. Botezarea copiilor romani/vlahi cu nume bulgaresti si slujba in biserica numai in bulgara sunt doua din metodele de bulgarizare pe care Biserica Ortodoxa Bulgara le utilizeaza pentru bulgarizarea romanilor/vlahilor din zona Timocului Bulgaresc.
Poate este timpul ca romanii/vlahii din zona administrata de Policarp ca dealtfel din toata Bulgaria sa se gandeasca sub ce Biserica identitatea si limba lor romaneasca ar fi respectata si sa ia masurile care se impun. Asa cum romanii/vlahii din Timocul Sarbesc s-au trezit si revin acasa, la Biserica Ortodoxa Romana si cei din Bulgaria nu ar trebui sa intarzie prea mult.
Cu asemenea indemnuri ca ale arhimandritului Policarp, Biserica Ortodoxa Bulgara le da semne clare ca nu mai ii vrea.

Dincolo insa de declaratiile antiromanesti ale diversilor extremisti bulgari si a campaniei sustinute de acestia in presa din zona, exista problema reala a asimilarii cu care se confrunta romanii/vlahii din Bulgaria, ca si romanii de pe Valea Dunarii.
Dezinteresul statului roman fata de recunoasterea lor ca minoritate nationala, lipsa scolii in limba materna, fata de lipsa mass-mediei in limba materna a celor pest 160.000 de romani si romanofoni din Bulgaria, il face pe acesta aproape complice cu statul bulgar la disparitia acestei importante comunitati romanesti.
Faptul ca Ambasada Romaniei la Sofia aproape ca nu-si face simtita prezenta mai deloc in zona in care este concentrata populatia romaneasca este inca un semnal prost pe care statul roman il da acestor romani. Poate finalul de mandat al unul ambasador catastrofa, din punctul de vedere al relatiilor cu comunitatea romaneasca, asa cum a fost Anton Pacuretu, va aduce la Sofia un om capabil sa se implice si sa gestioneze eficient relatia cu romanii si romanofonii din Bulgaria.

Scurt istoric al romanilor din Bulgaria si a agresiunii asimilationiste a Bulgariei:

La primul recensamant, efectuat in 1905, au fost recunoscuti in Bulgaria aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor din 1920, recensamintele bulgare indica pentru romanii de limba daco-romana cifra de 57.312, iar pentru macedo-romani 1749. In anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani. La recensamantul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant.

Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, de exemplu, daca la recensamantul din 1920 in Vidin erau 42.414 romani, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce inseamna ca 41.201 au disparut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 romani, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrata de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

Lucrurile nu s-au oprit aici. In Anuarul statistic" aparut la Sofia in 1938, la pagina 20, in tabelul populatiei cu repartitia pe limba materna, elementul roman a disparut complet. Sunt mentionati grecii, evreii, germanii, rusii, sarbii, francezii, turcii, tiganii, iar romanii nu figureaza, fiind cuprinsi la rubrica "alte limbi". Aceste cifre au permis autoritatilor bulgare sa suprime toate scolile romanesti si sa-i concedieze sau sa-i transfere pe institutorii romani. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instructie Publica din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori romani au fost considerati "inapti de transfer" deoarece "vorbeau romaneste cu elevii lor". Din 1933, populatia romana nu a avut nici dreptul la slujbele religioase in limba materna.

De exemplu, la 22 mai 1932, in comuna Bregova, unde din 4.929 locuitori 4.836 erau romani, in prezenta episcopului Neofit al Vidinului, autoritatile bulgare au confiscat toate cartile de rugaciune, deoarece slujba a fost tinuta in limba romana. In toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2.698 locuitori din care 2.610 romani, au fost aruncate in Dunare pentru ca era redactata in limba romana. Si exemplele ar putea continua, marturii ale actiunilor care au urmarit distrugerea sistematica a identitatii culturale si nationale a romanilor din Bulgaria. La sfarsitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populatiei de origine romana. Prima grupa era constituita pe valea timocului, retinand asemanarea izbitoare a costumelor, traditiilor si limbii vorbite in zona cu cele din Oltenia.

Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase si a vailor si podisurilor Olteniei. Romanii "padureni" si cei "dunareni" din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. In raioanele Vidin, Vrata si Plevna, romanii formau minoritatea cea mai importanta. In 1939 aceasta grupa nationala locuia in peste 70 de localitati, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul in zonele Lom Palanca, Rahova si Nicopole. Numarul romanilor depasea cifra de 120.000.

A treia grupa este constituita de zona Eminska Planina, la nordul regiunii muntoase care limiteaza platoul Deliorman. In aceasta regiune, ocupata pana in 1877 numai de turci, tatari si romani, bulgarii au venit ulterior. Elementul roman a persistat cu dificultate in localitatile Ciflic, Celebichioi, Arnautlar, Sipka, Novoselo, Sidir, Vlahlar etc. Acesti romani sunt total izolati de cei dunareni", numarul lor fiind estimat la aproximativ 10.000 de persoane.

In total, la numarul romanilor din Bulgaria era estimat in total la peste 160.000 de persoane.