Continua campania impotriva romanilor din Bulgaria: Un material de presa mincinos, din 1928, perioada de glorie a politicii de asimilare a romanilor, preluat de ziarul regional din Vidin

Email Imprimare PDF


Pe fondul lipsei de reactie a Bucurestiului, in numarul din 17-20 februarie 2013, ziarul regional din Vidin se continua campania antiromaneasca declansata in ultima perioada in zona Timocului Bulgaresc, impotriva romanilor/vlahilor din zona, transmite corespondentul Romanian Global News din Vidin.

 

Preluand un material mincinos din 1928, perioada in care din statisticile bulgare dispar peste noapte zeci de mii de romani practic presa bulgara da semnalul ca in Bulgaria nimic nu s-a schimbat.
Astfel in anul 1926, statul bulgar recunostea, in statisticile sale, prezenta a 83.746 de romani. La recensamantul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai sunt romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant.
Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, de exemplu, daca la recensamantul din 1920 in Vidin erau 42.414 romani, in cel din 1934 au fost indicati numai 1.213, ceea ce inseamna ca 41.201 au disparut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14.505 romani, iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrata de la 11.709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

In toata aceasta perioada presa bulgara a dus o campanie in care falsificand datele istorice a incercat sa acopere marsavia autoritilor bulgare. Articolul preluat in actuala campanie de presa, coordonata conform informatiilor Romanian Global News de catre securitatea bulgara, este unul din acele articole mincinoase care incercau sa manipuleze, eludand realitatea din teren.
Teza conform careia populatie bulgara ar fi trecut Dunarea, ar fi invatat romaneste si dupa aceea s-a intors in Bulgaria, si de aceea in regiunea Timocului Bulgaresc se vorbeste romaneste, este o teza utilizata si de autoritatile sarbe cand vorbesc de cei  300.000 de romani din Timocul sarbesc ca nu ar fi romani ci sarbi plimbati de pe un mal al altuia al Dunarii.
Teza este considerata de oamenii de stiinta respectabili, bulgari, sarbi, romani sau straini drept o aberatie si nu este luata in seama in mediul stiintific real, decat atunci cand se incearca manipularea Istoriei.
Pentru a prezenta o monstra de prostie bulgara, Romanian Global News preia traducerea facaturii din 1928, adusa in actualitate de securistii prosti din Vidin:

“ISTORIA CONTINUA”

“De ceva timp incoace in presa din capitala, dar si in cea locala, incepe sa se vorbeasca de o propaganda pentru pastrarea duhului romanesc la populatia in Vidin. Interventia numelelor a presedintilor romanesti care au vrut de la guvernul nostru sa permita deschiderea de scoli romanesti, ca urmare acerintelor a unor locuitori”sate romanesti”. Pe langa aceasta s-a constatat, ce in Vidin au fost radacini stravechi “romanesti”repopulate
Cu toate acestea suntem constransi sa facem o mica ancheta pe aceasta importanta intrebare.
Inainte de toate, istoricii privesc regiunea Vidin, populatia nu e foarte veche, pentru ca incepe din perioada romana pana la venirea bulgarilor in Balcani in anul 679., populatia a fost exterminate si plecati cu cei noi de cateva ori. A fost timp cand regiunea Vidin a fost pustie pedelin nelocuit. Au venit slavi si bulgari si ei s-au stabilit in aceasta regiune, pentru timp indelungat, din sec IX-XIV, nu au fost asa stihii de repopulare si invazii barbare, precum a fost mai devreme. Pentru ca in timpul robiei otomane gaseste regiunea Vidin exclusiv cu populatie bulgara-salava, reunite in regat, care sfarsit l-au adus turci in 1396.
Turci, dup ace au ramas gospodari, din nou au facut schimb de populatie in Vidin. Multi dintre ei au fost ucisi si multi dintre ei mutati in alte regiuni, si in locul lor, in special in orase, repopulate cu turci. Pentru ca Vidin apartinea de ei s-a facut conacuri turcesti. Rar sa vazut om de alta etnie. Asa a continuat asta pana la Rascoala de le Ciprovti in anul 1682. Dupa inabusirea acestei rascoale, conducerea otomana a repopulat bulgari balcanici in Vlahia(actual Romanie din partea de Vest) precum si regiunea sub stapanire. Aici aceasta populatie a ramas mai mult de 100 de ani, si treptat si-au insusit, si nu complect, limba romana, dar, intotdeauna s-au simtit straini in acest pamant. Cand in Vlahia in sec XVII s-au ridicat voievozii fanarioti si treptat au devenit ciflic(boieri?), multumita la voievozi vlahi fanarioti, care au dat pamantul, la favoriti lor, dar situatia la aceasta populatie s-a inrautatit complect. A fost ca sa lucreze pe proprietatile la acesti fanarioti. Acest regim de nesuportat a obligat aceasta populatie, pe furis fata de gospodari sis a se intoarca in perioade diferite si s-au populat pe aceste teritorii elemente diferite, tatari, cerchezi, pentru ca sa-I mentina in control.
Si din aceasta mica ancheta este clar ca vedeti, ca nu poate sa se vorbeasca de nici o populatie cu radacina romaneasca in Regiunea Vidin, in zilele noastre asa numiti “romani” nu sunt nimic alta, numai o populatie straveche balcanica pura bulgareaca. Aceasta intradevar isi dau seama si tin minte numai populatia care deschis vorbesc, ca sunt bulgari. In sfarsit sa ne apropiem si de limba . Ea nu e romaneasca, o amestecatura distorsionata,cuvinte bulgare si slavone. Reprezinta o limba nedezvoltata cu care populatia nu poate sa se inteleaga cu romanii de la nord de Dunare. Si intr-adevar daca cauti radacini mai adanci din punct de vedere filologic radacini in aceasta vorbire, nu poate sa nu fie decat din limba bulgara cea mai veche, in care au cazut in limba romana ca fiind cuvinte distorsionate
Uite de ce aceasta populatie s-a simtit ca populatie bulgareasca si intodeauna au ramas in Bulgaria si s-au jertfit pentru ea.”
Dimitar Tuhlev ziar Zapeden nr 75/1928”


Romanian Global News reaminteste ca populatia de origine română din Bulgaria, situata cu preponderenta in localitati din regiunile Vidin, Montana, Plevna, Vraţa, după cum relevă recensămintele bulgăreşti din prima parte a secolului al XX-lea 1905 (89847 români), 1910 (96502 după limba materna, 81272 dupa etnia româna), 1920 (75065 dupa limba materna, 66944 dupa etnie româna), 1926 (83746 dupa limba materna, 79248 dupa etnia româna), socotiti de specialisti la circa 160.000-200.000 de persoane, fara a avea scoala si biserica in limba materna, a fost supusa unei prigoane si implicit asimilarii practicate de statul bulgar in al treilea deceniu, asa cum arata documentele de epoca.

Astfel, la recensamantul din anul 1934 românii ajund la cifra oficiala de 16405, disparand pe hartie din zonele unde locuiau compact. Lucrurile au fost intens comentate in epoca si nu ne mai intoarcem la acestea, ele ramand in domeniul istoriei, asa cum ar trebui sa ramana si penibilele argumente din 1928 ale profesorului de istorie de la Vidin, Tuhlev.

Retorica asimilationista readusa in actualitate si pe fondul unei lipse din peisaj a institutiilor de la Bucuresti, induce neincrederea la nivelul celor doua state si timoreaza locuitorii de origine româna din satele din nordul Dunarii spre a-si putea pastra si promova limba si cultura, contravenind flagrant acordurilor semnate intre state, dar si drepturilor si libertatilor persoanelor in a-si promova identitatea, situatie de netolerat in Uniunea Europeana de astazi.

In acest sens ar fi potrivit ca Guvernului Romaniei, Ministerul de Externe si Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni sa reia solicitarile pe langa partea bulgara pentru deschiderea unor scoli cu predare in limba romana in Vidin, Bregovo, Lom, Kozlodui si Belene, ca si libertatea de oficiere a slujbelor bisericesti si in limba romana in satele din aceste regiuni.

De asemenea, avand in vedere finalizarea podului intre orasul Vidin si orasul Calafat, incepand de anul viitor, la scolile din Calafat sa poata fi inmatriculati copii romani/vlahi din regiunea Vidin, carora sa li se acorde transport gratuit pana in Vidin, precum si burse scolare, in toate ciclurile de invatamant I-XII.

Ar fi potrivit ca in cadrul unui parteneriat neformal romano-roman, primariilor din orasele Calafat, Bechet, Turnu Magurele si Zimnicea sa acorde o atentie speciala si pentru cultura si traditiile romanilor din nordul Bulgariei si promovarea acestora prin casele de cultura si din fondurile aflate la dispozitie.

Aceasta evident nu exclude interventia urgenta a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni din cadrul MAE si a Institutului Cultural Roman, pentru salvarea in extremis a acestei importante comunitati romanesti din Bulgaria supusa, iata, si in zilele noastre, unui intens si agresiv proces asimilationist .

Ziarul bulgaresc care sustine campania antiromaneasca in zona Vidin si unde apare materialul din 1928.