Ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, a sustinut la Consiliului Afaceri Externe adoptarea unui pachet substanţial de ordin politic pentru Republica Moldova

Email Imprimare PDF


Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat luni, 22 aprilie 2013, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Luxemburg, unde a susţinut adoptarea unui pachet substanţial de ordin politic pentru Republica Moldova, incluzând cel puţin parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb, precum şi progrese pe linia liberalizării vizelor. Alături de alţi miniştri, a susţinut includerea în Preambulul Acordului a unor referiri privind o posibilă integrare europeană în viitor, transmite Romanian Global News.

 

Agenda Consiliului Afaceri Externe (CAE) a cuprins o serie de subiecte de interes major pentru politica externă a Uniunii Europene, precum cele mai recente evoluţii din sud-estul Mediteranei, cu accent pe situaţia din Siria, Liban şi Egipt, perspectivele Parteneriatului Estic, relaţia UE cu Birmania/Myanmar. Totodată, miniştrii afacerilor externe au avut un schimb de opinii pe tema securităţii energetice.

Alăturându-se colegilor europeni, ministrul român al afacerilor externe a apreciat înscrierea  pe agenda CAE a subiectului securităţii energetice. În intervenţia sa, a pledat pentru menţinerea ca prioritate UE a intensificării eforturilor pentru diversificarea surselor, rutelor şi furnizorilor de resurse energetice către Europa. Contextul politic actual solicită identificarea celor mai bune răspunsuri pentru nevoile UE, proiectul Nabucco Vest constituind cel mai bun cadru care ar putea aduce beneficii tuturor actorilor implicaţi. Demnitarul român a atras atenţia asupra potenţialului proiectului Nabucco Vest de a contribui la eforturile de interconectare europene, în condiţiile în care ne îndreptăm către o piaţă energetică unificată. De asemenea, ministrul Corlăţean a informat despre iniţiativa ţării noastre de a adresa o scrisoarea comună din partea miniştrilor afacerilor externe din Austria, Bulgaria, Ungaria şi România, adresată preşedintelui Comisiei Europene, comisarului european pentru energie şi ÎR Catherine Ashton, prin care sunt explicate avantajele selecţionării proiectului Nabucco Vest ca unică rută pentru materializarea Coridorului Sudic.

Discuţiile privind vecinătatea sudică au avut ca punct central analizarea situaţiei din Siria, Liban şi Egipt. Miniştrii europeni au exprimat profunda îngrijorare faţă de perpetuarea crizei siriene şi faţă de deteriorarea situaţiei umanitare, cu consecinţe importante nu doar în plan naţional, dar şi regional. Miniştrii au reiterat importanţa sprijinirii unei soluţii politice, dar şi a continuării eforturilor de identificare a posibilelor căi de asistenţă pentru opoziţia siriene. A fost evidenţiată necesitatea creşterii substanţiale a ajutorului european pentru statele vecine Siriei, în vederea soluţionării problemelor şi presiunilor cu care se confruntă aceste state, ca urmare a creşterii numărului de refugiaţi sirieni, care a depăşit, conform celor mai recente estimări, cifra de 1,4 milioane.

În ceea ce priveşte Parteneriatul estic, ministrul român a susţinut adoptarea unui pachet substanţial de ordin politic pentru Republica Moldova, incluzând cel puţin parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb, precum şi progrese pe linia liberalizării vizelor. Alături de alţi miniştri, a susţinut includerea în Preambulul Acordului a unor referiri privind o posibilă integrare europeană în viitor. Totodată, a salutat progresele înregistrate în ultima perioadă de Armenia şi Georgia şi a exprimat încrederea în rezultate pozitive pentru aceste două ţări la summitul Parteneriatului estic. A remarcat progresele înregistrate în ultima perioadă de Ucraina, care pot deschide perspectiva semnării Acordului de Asociere, la summitul de la Vilnius. A subliniat rolul important al Azerbaijanului în relaţia cu Uniunea Europeană, în domenii importante precum securitatea energetică, progrese ce ar trebui să fie valorizate politic în accelerarea negocierilor privind Acordul de Asociere.