SCANDALOS: Congresul românilor de pretutindeni, cu plicul! „Cine îl are mai mare" câştigă!

Email Imprimare PDF


Până acum s-a tot învârtit polonicul în supa servită de DRRP cum că ar fi consens politic pentru organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, după şapte ani de la intrarea în vigoare a legii. Mai curajoşi din fire, poate, „tinerii lupi din PSD", cum au fost numiţi cei din echipa lui Ponta, din care face parte şi Bogdan Stanoevici, au crezut că se poate gestiona fără cusur un aşa eveniment care necesită o marjă de timp de cel puţin un an pentru organizare şi o armată de oameni care să-l pună în mişcare, dar iată că au reuşit să dea supa în clocot publicând, în ultimă instanţă, aşa zisa „metodologie" de alegere a celor 224 de congresmani!

 

Opozţia a spus că e praf în ochi aruncat diasporei ca să le îndepărteze atenţia de la treburile importante din ţară dar mai ales să îi ajute mai bine să se încaiere. Ceea ce nu au reuşit anii de politizare a relaţiei cu diaspoa română, prin plasarea preferenţială a banilor de proiecte pe criterii politice, va reuşi cu siguranţă să facă acest simulacru de Congres.

Fiind bani publici la mijloc problema se pune cât de reprezentativ va fi şi cu ce va îmbunătăţi el - mai mult decât au făcut-o întâlnirile anuale cu reprezentanţii asociaţiilor şi multiplele deplasări pe care le-au făcut atât cei ce păstoresc direct relaţia cu comunităţile româneşti, respectiv secretarii de stat din 1999 încoace, dar şi reprezentanţi ai Guvernului care în aceşti 15 de ani s-au tot plimbat prin comunităţile din toată lumea, plus politicienii aleşi în Parlament, deputaţi şi senatori, tot din bani publici-, relaţia şi problemele pe care comunităţile româneşti din afara graniţelor le sesizează de ani buni fără o schimbare majoră.

Problemele se cunosc în complexitatea lor, atât de către ministerul de resort, MAE şi DRRP, cât şi de cel al Muncii şi protecţiei sociale, al Ministerului de Interne sau la nivelul Parlamentului, Preşedintele camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea fiind, nu mai departe de începutul acestui an, în mijlocul românilor din Italia pentru a le spune că nu pot beneficia de taxe consulare reduse.

Dacă se ia memoria instituţională atât a MAE, care s-a zbătut din răsputeri să ingereze DRRP, ani de zile şi se văd problemele care au fost expuse atât în vizitele directe ale secretarilor de stat în comunităţi, ale miniştrilor, ale ambasadorilor şi consulilor, ale memoriilor înaintate direct către aceste instituţii, ale rezoluţiilor unor maifestări cum sunt cele de la Izvoru Mureşului sau cele de la Mangalia, cele două sau trei reuniuni anuale organizate de Mihai Gheorghiu şi Stejărel Olaru, actualmente secretar de stat în DRP, se pot vedea foarte clar că aceleaşi probleme zac fără rezolvare de ani de zile....

Şi atunci se pun logic mai multe întrebări dintre care cea mai elocventă ar fi: ce va aduce nou acest Congres într-atât de mult încât să-şi justifice organizarea?

Colegii din presa românească din străinătate şi-au pus mai demult întrebarea despre cum vor fi aleşi membri Congresului Românilor de Pretutindeni. Au avut timp de dezbateri şi la evenimentul organizat de DRP, un fel de Congres mai mic, organiza la Eforie. A se vedea arhiva pe această temă!

În esenţă, se pare că rezolvarea participării reprezentanţilor diasporei româneşti a venit după ce o minte cenuşie, sau mai multe, au stat şi au copt-o: fiecare candidat va veni cu o lista de susţinători în plic, pe care o va depune la consulat, iar o Comisie va desface plicul, va număra semnăturile şi va „ordona candidaturile în funcţie de numărul de susţinători"! EVRICA! Iată congresmanii reprezentativi.

Ce nu ne spune „metodologia" scrisă pe genunchi cu creionul chimic este cum vor fi relevante acele semnături dacă ele pot fi strânse şi de la vecinii din bloc, şi de la colegii de la lucru şi de acasă, din ţară, de la rude şi pretini, şi, mai ales, de ce ne vedem acum în faţa implicării corpului diplomatic în numărarea semnăturilor, când iniţial au declarat că nu vor avea nici o treabă în alegerea „liderilor"?...

Este limpede de ce această „metodologie" a fost ţinută în sertar până în ultima clipă iar colegii de la "Gazeta Românească" au reuşit să pună mâna pe ea şi să o prezinte publicului interesat. Nu e de mirare că MAE a ţinut-o secretă pentru că ea denotă un diletantism de clasă şi o lipsă de responsabilitate majoră. Şi nu a fost făcută de nişte studenţi în vacanţă, ci de experţi din cadrul Ministerului de Externe.

"În urma unui proces de reflecţie derulat în cadrul MAE (...) a fost elaborat şi aprobat proiectul unei Metodologii care permite derularea unui calendar de acţiuni necesare în vederea convocării şi organizării..." Asemenea fraze de lemn, demne de "RAPORT la Congresul al XIII-lea al PCR", fac parte din scrisoarea semnată de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi cel al diasporei, Bogdan Stanoevici, prin care această metodologie a fost trimisă spre examinare Parlamentului României.

Această propunere, care practic explică în ce fel trebuie aplicată legea 299/2007 care prevede organizarea Congresului, ţine loc de norme metodologice de aplicare a legii, ceea ce o face subiect de dezbatere parlamentară.

Dacă în dezbaterea parlamentară nu a ajuns, ar fi trebuit cel puţin pusă în dezbatere pentru cei interesaţi pe site-ul MAE; acolo unde se mimează "transparenţa decizională": se publică tot felul de proiecte, mai puţin cele care interesează într-adevăr românii din străinătate.

Scrisoarea semnată de cei doi miniştri a ajuns la destinaţie la începutul lunii iunie, cuprinzând şi un calendar foarte precis de operaţiuni. De exemplu, până în 15 septembrie 2014 ar fi trebuit să se încheie depunerea candidaturilor la consulate. Până în 30 septembrie, plicurile cu candidaturi (şi cu semnăturile susţinătorilor!) ar trebui să ajungă la MAE, unde se va reuni o Comisie de atribuire a mandatelor de delegaţi la Congres, probabil formată din aceleaşi persoane care au întocmit metodologia.

Din luna iunie, această metodologie zace la Parlament, membrii comisiei pentru românii din afara graniţelor s-au jurat zilele trecute că habar n-au avut de organizarea acestui Congres şi au cerut demisia ministrului, iar în lipsă de orice altă informaţie de aplicare a legii 299/2007, românii din diaspora se organizează singuri. În Italia, de exemplu, s-a format un comitet ad-hoc al comunităţii care se ocupă de alegerea delegaţilor la Congres, neştiind de existenţa acestei metodologii.

În scrisoarea trimisă către Camera Deputaţilor este specificată în premieră o chestiune foarte importantă: faptul că datorită emigraţiei masive din ultimii ani s-au mărit considerabil problemele cu care se confruntă românii din străinătate şi astfel "se impune necesitatea întăririi nivelului de AUTO-ORGANIZARE şi de creştere a capacităţii de FUNCŢIONARE INTERNĂ a comunităţilor, cu efecte benefice asupra relaţiilor acestora atât cu statul român cât şi cu statele gazdă."

Desemnarea candidaţilor

MAE mai precizează în scrisoare că desemnarea delegaţilor la Congres trebuie să respecte două principii democratice:

1. Principiul reprezentativităţii legitime – reprezentativitatea delegaţilor ca fi consacrată de legitimarea acestora prin LISTE DE SUSŢINĂTORI UNICI, membri ai comunităţii din spaţiile de reşedinţă ale delegaţilor.

2. Principiul proporţionalităţii consensuale – numărul mandatelor de delegaţi va fi repartizat PROPORŢIONAL CU DIMENSIUNILE COMUNITĂŢILOR, cu reprezentarea consensuală a unui număr cât mai larg de comunităţi disparate, urmărind astfel o distribuţie echitabilă a mandatelor."

Sunt descrise etapele:

I. Derularea procedurilor de comunicare publică a convocării Congresului - până la 30 iunie 2014;

II. Depunerea candidaturilor pentru obţinerea mandatelor de delegaţi – până la 30 septembrie 2014;

III. Atribuirea mandatelor de delegaţi şi transmiterea invitaţiilor la Congres – până la 31 octombrie 2014;

IV. Desfăşurarea Congresului – 29/30 noiembrie 2014.

plicuri

Urmează apoi metoda "plicul cel mai mare câştigă" de alegere a congresmanilor.

Articolul 5 este cel mai important: Candidaţii îşi vor depunde candidaturile în mod individual, în plic închis, la sediul misiunii diplomatice pe a cărei rază îşi au înregistrată reşedinţa. Ce conţin plicurile: copie după act de identitate, act de rezidenţă, cazier, LISTA DE SUSŢINĂTORI, declaraţie pe propria răspundere.

La articolul 6 se spune că plicurile sunt înregistate şi sigilate în prezenţa candidatului şi se va aplica ştampila misiunii. Plicurile pleacă apoi la Centrala MAE, unde se adună Comisia, se desigiliează plicurile, anulează plicurile nesigilate (asta e încă o cheie a operaţiunii), anulează semnăturile multiple (cu ce metodă?), ordonează candidaturile în funcţie de numărul de susţinători, pe fiecare zonă, şi ATRIBUIE MANDATELE.

Listele de susţinători sunt, de fapt, cheia: cuprind numele, seria şi numărul actului de rezidenţă şi semnătura fiecăruia. CINE ARE MAI MULTE SEMNĂTURI, CÂŞTIGĂ. Se mai enunţă şi faptul că fiecare membru al comunităţii poate susţine un singur candidat.

„Imposibil de verificat, dacă numărul semnăturilor este foarte mare. Dacă vine cineva cu 10.000 de semnături? Cine stă să verifice fiecare nume, să nu apară şi pe alte liste? Apoi nu se spune nimic despre momentul declanşării strângerii de semnături. Mai mult timp, mai multe semnături, în teorie. Practic, cei care au o agenţie de voiaj sau au lucrat cu publicul, sau filialele de partid cu mulţi înscrişi, au la dispoziţie mii, poate zeci de mii de nume, documente de identitate, semnături.

Având în vedere că semnăturile de susţinere devin voturi, se va declanşa o cursă pe viaţă şi pe moarte, iar domnii de la consulat, având în vedere că plicurile se sigilează în faţa lor, îi pot anunţa, în teorie, pe alergătorii pe care pariază ei câte semnături are concurenţa, să puna una în plus. Ca la licitaţia în plic. Cine are plicul mai mare, câştigă!" scriu colegii de la Gazeta românească.

Teoretic „candidaţii" mai au 15 zile de strâns semnăturile iar cele 224 de locuri câte au fost atribuite se vor ocupa de către reprezentanţii sau membri filialelor politice ale partidelor. De o manieră sau alta, de fapt, asta se vrea: un Congres al partidelor politice din Diaspora la Bucureşti! Şi iată şi de unde consensul!

Romanian Global News

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.