Propunerea româno-americană pentru Monumentul Limbii Române de la Chişinău

Email Imprimare PDF


Am prezentat recent propunerea de la Bucureşti a arh. Andrei Mărgulescu pentru concursul AŞM, Monumentul Limbii Române de la Chişinău. Iată că astăzi prezentăm propunerea artistului român din SUA, Vlad Basarab. Reamintim că expoziţia cu toate cel 14 proiecte înscrise în concurs este deschisă la sediul AŞM de la Chişinău şi că organizatorii aşteaptă părerile tuturor.

 

"Sunt român de origine basarabeană din partea tatălui. Am trăit 18 ani în București și 18 ani în America (Alaska, California, West Virginia). În America, am terminat facultatea de ceramică la University of Alaska Anchorage și masteratul în multi-media la West Virginia University în Morgantown. Sunt venit în România cu o bursă Fulbright din partea Statelor Unite cu scopul cercetării pierderii memoriei colective în cultura românească în urma opresiunilor sistemului comunist. Trecutul joacă un rol important în procesul meu creativ. Rolul meu de artist este de a săpa prin straturile istoriei ca un arheolog cultural și psihologic.

Eu am gândirea unui contemporan părtaș in schimbările artistice si culturale globale dat fiind faptul ca am trăit și acționat ca artist în America precum și a faptului că am călătorit în multe țări. Propun acest monument pentru că îmi dau seama de însemnătatea și contextul internațional actual în care oamenii de știință străini ne atribuie rolul de proto-strămoși ai culturilor europene și respectiv curentul ascendent al recunoașterii influenței limbilor trace asupra limbii latine. Limba este elementul cel mai concret al afirmării continuității și vechimii unei culturi.

Felicit Academia de Științe a Moldovei pentru inițiativa de a realiza primul monument dedicat limbii române din întregul areal românesc. Sunteți niște pionieri ai spațiului cultural românesc prin acest demers de premieră. Acest monument va reprezenta poporul român de pretutindeni. Momentul este perfect pentru ca acest monument să fie un simbol românesc și internațional ce trebuie tratat cu o mare răspundere. Asistăm la o premieră mondială a limbii noastre care în sfârșit este recunoscută pentru vechimea și influența ei, teritoriul românesc fiind leagănul limbilor europene manifestându-se mai ales prin limba latină.

Chișinăul are mare nevoie sa renască ca un oraș contemporan scoțând în relief istoria suprimată precum și reflectând aspirațiile noilor generații. Monumentul pe care îl propun se înscrie în rândul monumentelor contemporane inovative pentru că va stimula vizitatorii într-un dialog personal cu elemente cheie ale limbii române. Astfel monumentul transcende istoria scoțând la iveală originea primordială a românilor și prin forma sa circulară îl încadrează în universalitate amintind de templul dacic al soarelui și al lui Zamolxe de la Sarmizegetusa. Îmbinând primordialul cu contemporanul prin folosirea materialelor antice precum cuprul și betonul, completată de folosirea unei tehnologii revoluționare a gravării cuprului cu laser spre a reda pe filele cărții elementele esențiale ale limbii române, monumentul va înscrie Chișinăul în axa orașelor cu monumente inovative. Elementele care alcătuiesc monumentul sunt reprezentative pentru istoria limbii române și a originii culturilor europene prin prezența simbolurilor descoperite la Tărtaria, a inscripțiilor romane din Dacia și a manuscriselor celor mai importanți scriitori moderni și contemporani români, toate gravate cu laser în tabla de cupru.

Limba română reprezintă legătura vie a poporului român cu istoria și cultura din spațiul carpato-danubiano-pontic. Limba română întrupeaza verticalitatea, existența îndelungată și stăruința culturală a poporului român. Limba este un avanpost al românilor din care în mod firesc fac parte toate provinciile românești prin care implicit și Basarabia. Este laudabil că la Chișinău apare această materializare a istoriei limbii române în acest moment istoric când însfârșit se face o mare dreptate limbii și poporului român. În această viziune de ansamblu, acest simbol al limbii române are valoare generală pentru tot arealul.

Mărturiile acestui spațiu general care definește cadrul limbii române, sunt elemente lingvistice specifice și cunoscute printre care se numară și tablițele de la Tărtăria. Vechimea și continuitatea limbii și culturii românești pe ambele maluri ale Prutului reiese și din apariția limbajului scris pentru prima oară în istoria omenirii pe teritoriul României, la Tărtăria datând cu 5600 de ani înainte de Christos și astfel antedatând scrierea sumeriană cu 2000 de ani. Monumentul Limbii Române trebuie să înceapă prin a recunoaște acest element primordial care plasează spațiul românesc ca loc de obârșie al creării unei limbi și al scrisului acesteia, un pas esențial în dezvoltarea culturilor din Europa. Placuțele de la Tărtăria reprezintă cea mai veche mărturie a comunicării scrise și de aceea m-am gândit să reproducem aceste placuțe cu simboluri pe monumentul propus. Deși în realitate placuțele de la Tărtăria au dimensiuni în jur de 10 cm le vom reproduce la o scara mult mai mare pentru a avea un impact vizual și simbolic mai puternic.

Perioada influenței limbii latine este de asemenea prezentă în monument prin inscripțiile în latină descoperite pe teritoriul Daciei. Celebrarea limbii latine pe teritoriul Daciei și ținuturilor românești moderne este esențială nu numai pentru a arăta vechimea latinității și legăturile noastre cu culturile din vest, ci mai ales în lumina teoriilor că latina veche provine din tracă. Această teorie pune ținuturile românești în centrul dezvoltării limbilor indo-europene.

Literatura română modernă reprezintă apogeul lingvistic românesc contribuind la avansarea și dobândirea identității culturii românești. Această perioadă literară corespunde și cu suferința și sacrificiul pentru afirmarea națională. A treia formă de scriere va fi reprezentată de fragmente din manuscrisele poeților: Mihai Eminescu, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Tudor Arghezi, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Alexei Mateevici, etc. Vom consulta, alege și fotografia manuscrise originale ale poeziilor reprezentative din cultura românească pe care le vom grava în metal cu ajutorul tehnologiei de gravare cu laser. Spre a avea acces la manuscrise vom colabora cu Muzeul Literaturii din București și Arhiva Natională. Deasemenea, vom include Legenda Meșterului Manole și Miorița, simboluri ale literaturii populare de pe teritoriul românesc".

Monumentul Limbii Romane:


Prin definiție monumentul limbii române nu poate fi un monument provincial ci al tuturor celor care au contribuit la gloria limbii române care depășește cadrul unei limbi regionale. Astfel monumentul devine biblioteca de sinteză universală ca timp și spațiu a limbii române. Foile de carte dispuse radial au semnificația de centru al cunoașterii de unde provine cultura scrisă. Astfel cartea devine un centru al universului iar foile sunt precum razele soarelui răspândind înțelepciune și spiritualitate. Privit din orice direcție, monumentul va sugera o carte deschisă. Am ales să folosesc simbolul carții deoarece acesta sintetizează istoria cunoașterii și a memoriei colective.

Monumentul este compus dintr-un soclu cu un diametru de 20 m și o grosime de 15 cm. 20 de structurii metalice verticale sunt dispuse radial si sunt învelite cu tablă de cupru cu înălțimea de 6,5 metri, grosimea de 15 cm si lungimea între 2 si 4,8 metri. Spațiul circular al monumentului simbolizează un tot universal. Spațiul dintre paginile cărții va fi perceput de către vizitator ca un culoar simbolic printre paginile cărții sau ca o bibliotecă universală a limbii române. Monumentul nu propune o evoluție lineară în stil tradiționalist a istoriei lingvistice ci o formulă modernă și contemporană în care simboluri ți manuscrise literare îi vor da vizitatorului o experiență personală. Astfel pe oriunde va intra, vizitatorul va putea interacționa în mod vizual, spațial și fenomenologic cu această carte deschisă care îi va îngădui să parcurgă istoria lingvistică a poporului român prin simboluri ale perioadei neolitice, perioadei dezvoltării limbii latine și culminând cu pasaje din limba română modernă și contemporană prin prizma poețiilor și scriitorilor care au oglindit suferințele și năzuințele poporului român. Cartea deschisă și accesibilă din orice punct de vedere subliniează faptul că toate paginile istoriei lingvistice sunt importante.

Transformandu-se cu timpul în verde datorită procesului de oxidare, cuprul va fi el însuși un simbol pentru renașterea limbii. Culoarea verde a cuprului, rezultat al patinei timpului, are valoare estetică dar și simbolică în același timp. Vizual, este asociată cu verdele din natură, semn al primăverii, al renașterii dar și al viului, amintind de caracterul dinamic al limbii aflată într-o perpetua schimbare. Monumentul va straluci foarte frumos in timpul zilei cand va fi atins de razele soarelui precum si noaptea iluminat de sursele de lumina instalate in soclul/baza de beton. Cuprul care la început va fi de culoare roșie va reprezenta sacrificiul scriitorilor moderni care în multe cazuri și-au riscat viața pentru ideea de identitate și verticalitate națională.

Participanți:

Coordonator proiect: Vlad Basarab, artist plastic și multimedia, Masterat West Virginia University, Bursier Fulbright in Romania http://www.basarab-art.com, http://www.artistichomes.net

În colaborare cu: Andrei Ciubotaru, artist plastic, asistent universitar doctor, Universitatea Națională de Arte din București, http://www.ciubo.ro

Consultanți: Arhitect Olivia Ioana Nicolescu, arhitect Alexandru Budișteanu, arhitect Cosima Mircea, arhitect Andrei Fuselova, inginer constructor Vasile Rotariu, inginer structurist Aurel Rosu

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.