Bogdan Diaconu: De ce am dat aviz pozitiv modificării legii cetăţeniei pentru a fi acordată mai uşor etnicilor români din comunităţile istorice

Email Imprimare PDF

Împreună cu colegii mei din Comisia pentru Românii din afara Graniţelor Ţării am dat săptămâna trecută aviz pozitiv pentru modificarea legii cetăţeniei în sensul facilitării obţinerii ei prin probarea „etniei române a solicitantului prin înscrisuri de la şcoli, biserici sau asociaţii culturale din statul de reşedinţă recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al României". Avem la această oră cea mai restrictivă lege a cetăţeniei pentru fraţii noştri din comunităţile istorice iar acest lucru trebuie îndreptat de urgenţă, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Comunitățile românești din afara Țării a Camerei Deputaților, deputatul Bogdan Diaconu.

 

„Propunerea legislativă privind completarea art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor sub numărul Pl x 667/2013, are şansa de a îndrepta dificultatea pe care o au etnicii români din comunităţile istorice în dobândirea cetăţeniei române, aceştia fiind trataţi de actuala lege ca şi cum nu ne-am dori să li se recunoscă apartenenţa la neamul românesc. Nicio altă ţară europeană nu-şi tratează conaţionalii de pe teritoriul altor state, indiferent unde s-ar afla, cu atâta indiferenţă şi nu le pune oprelişti în dobândirea cetăţeniei. S-a ajuns în situaţia dramatică în care etnicii români din Serbia, de exemplu, solicită şi dobândesc cetăţenia bulgară, pentru că o primesc mai uşor decât pe cea românească, ceea ce este o ruşine.

Modificarea legii cetăţeniei ar simplifica probarea apartenenţei la neamul românesc şi nu ar aduce niciun prejudiciu statului român, ba dimpotrivă. Iar fraţilor noştri din preajma graniţelor României, din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria le-ar da şansa să nu îşi piardă identitatea românească, ci să dobândească dovada ei supremă, permanentizând astfel continuitatea românească pe acele meleaguri. Ştim cu toţii că etnicii români sunt supuşi asimilării, că nu li se recunosc drepturile şi uneori nici existenţa ca atare. Acordarea cetăţeniei române le-ar acorda un statut recunoscut de aparţinători la acest neam, iar identitatea lor nu ar mai putea fi măsluită de autorităţile din statele unde îşi au domiciliul.

Dacă nu le oferim o modalitate mai uşoară de dobândire a cetăţeniei, lăsăm aceste comunităţi întregi de români în voia sorţii şi sub presiunea constantă a autorităţilor străine care doresc să anihileze conştiinţa românească şi să şteargă urmele apartenenţei lor la neamul românesc. Paşaportul românesc a devenit, din cauza presiunilor de asimilare, singura lor şansă de a-şi păstra identitatea şi de a continua legăturile cu ţara mamă.

Le refuzăm acest drept – este un drept, nu un dar - le refuzăm identitatea şi anulăm şansa ca şi peste o generaţie să mai vorbim de românii din comunităţile istorice. Îi abandonăm în voia sorţii şi a autorităţilor străine care nu mai ştiu cum să-i descurajeze să se declare români, care nu mai ştiu cum să facă tinerele generaţii să uite limba română şi să se asimileze total în ţara unde trăiesc.

Din aceste motive, am susţinut acordarea unui aviz pozitiv pentru modificarea legii cetăţeniei în Comisia pentru Românii din afara Graniţelor Ţării şi sper ca votul din plenul Camerei Deputaţilor să ţină seama de acest indiciu, precum şi de semnificaţia acestui proiect de lege, destinat a salva ce a mai rămas din comunităţile româneşti istorice din preajma României."

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.