România vrea să facă parte din formatul de negocieri dintre Ucraina şi Rusia. Unul din motive: cei peste 400.000 de români din Ucraina

Email Imprimare PDF

"În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere", a anunţat preşedintele României, preluat de Romanian Global News.

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat că, dacă la Bruxelles se decide la crearea unui format de negocieri pentru soluţionarea crizei Rusia-Ucraina, atunci România trebuie să ia parte la acest format.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, în declaraţiile de presă susţinute la finalul reuniunii, că următorul Consiliu European va avea loc peste două săptămâni.

Consiliul European cere Federaţiei Ruse să înceapă imediat negocieri cu Guvernul Ucrainei pentru a se obţine rezultate înainte de acest Consiliu, a menţionat Băsescu.

El a adăugat că, în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, la următorul Consiliu European este posibil să se recurgă la măsuri precum restricţii de călătorie pentru anumiţi demnitari, îngheţarea activelor aflate pe teritoriul UE (depozite în bănci, bunuri, investiţii, acţiuni ale investitorilor ruşi pe teritoriul UE).

Liderii statelor UE au participă azi la Bruxelles la un Consiliul European special pe tema crizei din Ucraina. În vreme ce unele state, precum Marea Britanie, Suedia şi Polonia, dar şi alţi membri din estul UE ar susţine un răspuns mai dur pentru Moscova, Germania se pronunţă mai degrabă pentru negocieri şi mediere.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, şefii de stat şi de guvern au adoptat o strategie etapizată de sancţionare a Rusiei, scopul fiind constrângerea Moscovei să iniţieze negocieri pentru soluţionarea crizei din Ucraina.

"Situaţia din Ucraina trebuie să se detensioneze. Dacă Rusia nu va face acest lucru, vor exista grave implicaţii în relaţiile UE-Rusia", a insistat Van Rompuy.

Uniunea Europeană consideră "ilegală" decizia Parlamentului din Crimeea de a solicita anexarea regiunii ucrainene de către Rusia, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP. "Decizia Parlamentului din Crimeea intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi este ilegală", a declarat Van Rompuy după summitul de la Bruxelles.

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat, joi dimineaţă, că SUA şi Marea Britanie, ca semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, ce garantează integritatea şi suveranitatea Ucrainei, trebuie să negocieze cu Rusia pentru detensionarea crizei din Crimeea. Şeful statului român spune însă că, dacă se decide un format de negocieri pe tema crizei, atunci România trebuie să facă parte din acest format.

„În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere", a declarat Traian Băsescu.

Unul dintre argumentele preşedintelui: 400.000 de cetăţeni ucraineni, vorbitori de limbă română, trăiesc în ţara vecină, pe locul doi după minoritatea rusă.

„Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România cel mai apropiat stat membru al UE, de Crimeea, distanţa este de doa 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim până la frontierele României", a arătat preşedintele Traian Băsescu.

El a ţinut să mai menţioneze că România este, prin frontiera estică, la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria.

„Nu în ultimul rând, România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze prin interconectorul cu Ungaria, unde putem primi gaze şi din Norvegia", a spus preşedintele României, anticipând poziţia în favoarea Rusiei a Germaniei.

Traian Băsescu a mai afirmat că România poate fi un "participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere", considerând că "interesul naţional al României este să fie implicată, plecând şi de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene".

„În opinia mea pe care o voi exprima în Consiliu, situaţia din Ucraina pleacă de la câteva premise. Prima e legată de existenţa memorandumului de la Budapesta, în care trei state - SUA, MArea Britanie şi Federaţia Rusă, se constituie în garanţi ai independenţei şi suveranităţii Ucrainei asupra teritoriului său. Dincolo de Carta ONU şi legislaţie internaţională, credem că primele două state care trebuie să negocieze sunt SUA şi Marea Britanie în urma angajamentului", a spus Băsescu.

„O altă premisă de la care plecăm în poziţia României este existenţa acordului bilateral între Ucraina şi Rusia, cu privire la staţionarea unor structuri militare ale Rusiei în Ucraina până în anul 2046. Acordul de la Kiev din 1997 stabileşte foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor Rusiei pe teritoriul Crimeei. Adiţional, şi aici e o problemă ce trebuie rezolvată, preşedintele Viktor Iuşcenko a emis două decrete pe care Rusia nu le recunoaşte, care stabileau modul de mişcare al trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei", a adăugat preşedintele.

„A treia premisă este că parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile parlamentului Ucrainei, inclusiv cea de desemnare a unui nou guvern, sunt legitime", a mai spus Băsescu.

„A patra premisă este că cele două state care au obligaţia să negocieze cu Rusia trebuie să constate nivelul la care Rusia a depăşit înţelegerile bilaterale între Ucraina şi Rusia cu privire la prezenţa trupelor în Crimeea şi să găsească soluţia pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă", a adăugat şeful statului.

„România consideră că exist o agresiune a Rusiei la adresa Ucrainei", a concluzionat Băsescu.

Acţiunile viitoare, ale României: „Vom susţine că SUA şi Marea Britanie trebuie să îşi facă obligaţiile de garant al securităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei, în negociere cu Rusia, garant care şi-a încălcat statutul", a spus şeful statului preluat de www.mediafax.ro.

Ca raspuns la ameninţările cu sancţiuni Rusia lansează mari manevre militare la frontiera sa Vestică


Federația Rusă a început joi cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din vestul țării, la frontierele sale cu Europa, au informat agențiile ruse de presă, potrivit EFE.

Pentru prima dată în istorie, Rusia a reunit într-un singur loc, poligonul Kapustin Iar (Astrahan), toate forțele sale terestre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest și detașamente ale Flotei Nordului, a informat agenția ITAR-TASS.

'Este vorba de cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest', a subliniat purtătorul de cuvânt al acestui grup de forțe, Oleg Kocetkov.

La manevre participă aproximativ 3.500 de militari și peste 1.000 de unități de armament din toate regiunile ruse integrate în Districtul Militar de Vest.

La sfârșitul săptămânii trecute, Rusia a efectuat ample manevre militare care s-au încheiat după ce camera superioară a parlamentului rus a autorizat intervenția militară rusă în republica autonomă ucraineană Crimeea.

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat atunci plasarea în stare de alertă a unităților militare din vestul și centrul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Ucrainei, pentru a testa capacitatea lor operativă.

Moscova a lansat acum două zile o rachetă balistică intercontinentală de ultimă generație RS-12M Topol de la poligonul Kapustin Iar, unde au început joi manevrele de apărare antiaeriană, potrivit aceleiași surse.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.