IULIAN GRAMAȚKI: Mesajul unionist, propagat de jos în sus

Email Imprimare PDF


Prima unire durabilă a Principatelor Române, cea din 1859, a fost făurită de elite. Intelectualii de pe vremuri, cu studii obținute în vestul Europei (preponderent în Franța), fruntași ai Revoluției de la 1848, au manifestat o atitudine vizionară și au stat la baza fondării statului național unitar român.

Astăzi, se pare că lucrurile stau exact invers. Clasa politică (din ambele state românești) deseori se dovedește a fi cel mai mare obstacol în calea reunirii. Nu doresc să identific clasa politică cu elitele în ansamblu, căci există și reprezentanții elitei culturale, care au adus întotdeauna o contribuție majoră la păstrarea identității naționale. Însă faptul că organizarea unui popor stă, întâi de toate și în cel mai direct mod, în mâinile politicienilor, îi face să se asemene unei buturugi care răstoarnă carul din drum. Practic, nedorința sau împotrivirea politicienilor a devenit principala teză în orice discurs care se manifestă pesimist în chestiunea unirii.

Însă, dorințele societății și dorințele (sau cel puțin mesajele) politicienilor nu pot diverge pe termen lung. Există o legătură organică între cei dinainte și cei din urmă, care se manifestă în mai multe feluri. În primul rând, politicienii înșiși provin din popor. În al doilea rând, ei sunt aleși de către popor în cadrul scrutinelor electorale. Astfel, orice mesaj din rândurile sociețătii civile, care capătă suficientă amploare, va fi reflectat neapărat, cu timpul, și de către clasa politică.


Să vedem cum acest lucru se întâmplă în practică. La Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească (Venus, Constanța, 7-15 iunie) a avut loc, printre multe alte evenimente, și o întâlnire între tinerii unioniști și niște deputați din Parlamentul României. Aceștia au purtat o discuție sinceră și neformală cu privire la reîntregirea națională a românilor și integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Fiind inspirați de elanul și îndrăzneala tinerilor unioniști, parlamentarii au lansat declarații în susținerea proiectului unionist.

Astfel, Ecaterina Andronescu crede că „Unirea este posibilă până în anul 2018 dacă fiecare dintre noi conştientizează că e nevoie să lucrăm pentru acest dezirat. Trebuie să cerem mai puţin de la alţii şi mai mult de la noi. România trebuie să sprijine Republica Moldova pe traseul european dar să nu uite că scopul principal şi final este Unirea."

Remus Cernea a afirmat că „proiectul Reîntregirii Naţionale este unul de actualitate şi el nu poate fi abandonat ci doar continuat."

Deputatul Octavian Marius Popa a declarat că „la proiectul Reîntregirii Naţionale nu se poate renunţa deoarece el nu este unul al generaţiei actuale ci stă la baza statului român modern. Vorbim de un testament primit şi pe care avem obligaţia de a-l urma şi duce la îndeplinire." (sursa)

Și ex-liderul partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, și-a făcut apariția la ȘCAR de la Venus, unde a declarat că „Unirea României cu Republica Moldova este un proiect de țară care se poate întâmpla chiar și la toamnă" și „Sper ca tânăra generație să scape de complexul fricii, să fie mai curajoasă în a-și asuma propria poziție și în a-i ajuta pe ceilalți să-și conștientizeze propria identitate." (sursa)

Este un semnal îmbucurător pentru toți reprezentanții societății civile care promovează mesajul unionist, ai intelecatualității, și pentru toți oamenii simpli care susțin această idee. Nu ne rămâne decât să acționăm în continuare, stabil și consecvent, în timp ce mesajul va fi preluat de o parte tot mai mare și mai mare din exponenții clasei politice.

Acum e rândul celor din Republica Moldova.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.