Marius Lulea: Câteva concluzii ale Recensământului din Republica Moldova

Email Imprimare PDF


În perioada 15-25 mai 2014 s-a desfăşurat în Republica Moldova recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Pe data de 24 mai Biroul Naţional de Statistică încă mai angaja recenzori, iar o bună parte din cetățenii moldoveni afirmă că pragul casei lor nu a fost trecut. Acum e momentul să tragem câteva concluzii cu privire la modul de desfăşurare şi importanţa acestuia pentru România.

Dacă în România desfăşurarea recensământului nu are nicio miză politică sau guvernamentală, nu acelaşi lucru se întâmplă în Republica Moldova.

În cel de-al doilea stat românesc s-au dus ample campanii de informare: pe de o parte erau stataliştii ce recomandau ca cetăţenii să se declare moldoveni, pe de altă parte erau unioniştii ce informau asupra calităţii de români a locuitorilor de la Est de Prut.

Ultimul recensământ s-a desfăşurat în anul 2004 şi a fost primul din Republica Moldova de la înfiinţarea ca stat. Atunci, în plină guvernare comunistă, frauda a fost cuvântul de ordine. Doar 2% s-au declarat români conform datelor oficiale, cu mult sub numărul declarat al celor ce şi-au luat cetăţenia română la acel moment.

Situaţia a fost similară şi de această dată. Cel mai probabil că fără implicare energică a Tinerilor Moldovei şi a presei pro-române, în campanii ample de informare, de tip media sau de la om la om, am fi asistat doar la o creştere modică a procentului.

Pe tot parcursul desfăşurării procesului de numărătoare s-a realizat o urmărire atentă a principalelor nereguli constatate. Unele dintre ele erau voite, altele erau consecinţa proastei organizări. Ambele erau în detrimentul declarării ca români a cetăţenilor Republicii Moldova.

Redau mai jos principalele concluzii trase de mine, bazându-mă şi pe informaţiile furnizate de către principala Asociaţie ce a urmărit acest proces: www.Tinerii.Md :

- în urma campaniilor de informare făcute gradul de fraudare a fost mai scăzut faţă de anul 2004;

- a existat un interes special din partea organizatorilor pentru ca informaţia cu privire la recensământ să nu circule, cu scopul presupus de a permite o mai uşoară fraudare;

- în ciuda tuturor piedicilor, cetăţenii Republicii Moldova s-au declarat români într-un procent ce se va dovedi peste aşteptările oricui; subliniez aici meritul istoric, al campaniilor de informare desfăşurate de către Tinerii Moldovei;

- o mare parte dintre cetăţeni a rămas fără a fi recenzată, ceea ce înseamnă că va fi notată din Birou pe baza părerilor organizatorilor;

- s-au completat formulare cu creionul, s-au declarat români şi au fost trecuţi moldoveni, recenzorii erau afiliaţi politic iar cei de stânga au mers organizat şi voit pentru a împiedica declararea ca români, întrebări manipulatorii sau dezinformări etc...

Rămâne acum să vedem care va fi reacţia statului român după anunţarea datelor oficiale. În toamnă va fi momentul adevărului şi toate estimările arată procente formate din două cifre pentru cei declaraţi români, adică o creştere semnificativă de la 2%.

România va trebui să ţină cont de acest lucru şi să treacă la o nouă politică bazată pe interesul naţional românesc.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.