95 de ani de relații diplomatice între Canada si România- prietenie şi...aşteptata eliminare a vizelor pentru români

Email Imprimare PDF

Interviu cu Excelența Sa, doamna Maria Ligor, ambasadoarea României la Ottawa.

Legăturile la nivel înalt dintre Canada si România au început demult, din perioada Primului Război Mondial, când o frumoasă prietenie s-a înfiripat între Regina Maria şi colonelul Joseph Boyle.

Despre această prietenie şi despre faptele de vitejie ale colonelului canadian, care par desprinse dintr-un film hollywoodian, s-au scris mai multe cărți, una dintre ele fiind semnată de fostul amabasador al Canadei în România, Excelența Sa domnul Gilles Duguay. Dar, diplomația înseamnă muncă susținută, date şi documente care rețin acorduri, contracte şi, în final, o cooperare care să aducă beneficii celor două țări.

Excelența Sa, doamna Maria Ligor, ambasadoare a României la Ottawa, a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor pe care i le-am adresat cu ocazia împlinirii în acest an a 95 de ani de legături diplomatice între cele două țări. O vârsta onorabilă, care a fost martora unor profunde transformări şi într-o țară şi în cealaltă.

Care este trăsătura cea mai importantă care caracterizează legaturile româno-canadiene pe parcursul a aproape un veac?

O definiție expeditivă nu cred că ar putea reflecta complexitatea şi profunzimea legăturilor dintre România şi Canada. Dacă ar fi însă, să incerc alegerea unor trasaturi importante pentru întreaga perioadă de 95 de ani de relații bilaterale, acestea ar fi prietenia, arătată constant, inclusiv în momente dificile, și seriozitatea angajamentului reciproc. Mă refer la dorința noastră şi a partenerilor canadieni ca relațiile să se dezvolte pe baza principiilor şi valorilor pe care le împărtăşim.

La o vârstă venerabilă este important să rememorăm câteva date şi realizări marcante din cele două țări.

Primul pas a fost înfiinţarea Consulatului României la Montréal, la 16 august 1919. Relaţiile bilaterale la nivel de ambasadă au fost stabilite la 3 aprilie 1967, iar Ambasada României a fost deschisă în anul 1970. Un moment notabil a fost în anul 1979, când au intrat în vigoare acordurilor dintre România şi Canada pentru preluarea licenței sistemului CANDU, urmate de proiectarea şi procurarea echipamentelor Unității 1 şi 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Cooperarea foarte bună în cadrul ONU şi al Francofoniei a fost o constantă, inclusiv la organizarea Sommet-ului Francofoniei la București, din 2006. România a beneficiat de sprijinul Canadei pentru aderarea la NATO, Canada fiind prima țară care a ratificat protocoalele de aderare și, evident, de colaborarea militară care a urmat, cu exemplul recent al măsurilor de reasigurare NATO, când 6 avioane canadiene CF-18 şi personalul însoțitor au fost desfăşurate la baza de la Câmpia Turzii.

Există câteva puncte fierbinți pe agenda bilaterală. Cel mai acut este cel legat de eliminarea vizelor pentru cetățenii români. Semnarea acordului de liber schimb între Canada si Uniunea Europeană (UE), credeți că va impune „ştergerea „vizelor pentru români?

Este singurul "iritant" într-o agenda bilaterală în care există identitate sau concordanță de opinii şi viziune între țările noastre. Această singularizare face ca subiectul să beneficieze şi de o atenție specială. Încheierea negocierilor privind Acordul Global Economic şi Comercial UE-Canada, CETA (nu a fost încă semnat, mai trebuie parcurse niste etape intermediare până să se ajunga la aceasta fază), a creat oportunitatea de a sublinia importanța găsirii rapide a unei soluții la problema vizelor. Ultima întâlnire la vârf UE-Canada, din 26 septembrie, a reținut în Declarația comună, semnată de liderii UE şi de prim-ministrul Stephen Harper, ca un angajament împărtăşit atât de Canada cât şi de UE (în ansamblu, nu doar de România) rezolvarea, cât mai curand posibil, a acestei chestiuni.

Ce va face România ca să obțină un statut egal (în aceasta privință), aşa cum i se cuvine, cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene?

Aşa cum am spus, rezolvarea problemei vizelor nu mai este un obiectiv urmărit doar de România, există deja un angajament din partea Canadei şi a Uniunii Europene, asumat la cel mai înalt nivel, de a rezolva această problemă. De altfel, UE a adoptat la începutul acestui an un mecanism de reciprocitate în materie de vize, ca metodă de a întări solidaritatea europenilor față de situațiile în care unii cetățeni ai UE încă se mai confruntă cu un tratament diferențiat din partea anumitor state terțe.

Abordarea noastră privilegiază cooperarea cu autoritătile canadiene. Acest tip de abordare a permis obținerea unor rezultate de parcurs, deosebit de importante, cum ar fi recenta decizie (din 10 octombrie 2014, n.r.) de includere a României in lista țărilor de origine desemnate. (Această listă include țările democratice, care respectă drepturilor omului şi din care, în mod normal, nu pot veni cereri de azil în Canada, n.r.)Vom continua să colaborăm îndeaproape cu omologii canadieni, pentru a facilita adoptarea deciziilor pertinente.

Sunt voci care susțin că acest Acord ar avantaja în primul greii Uniunii Europene, mai ales Germania. Cum va afecta el firmele româneşti şi care ar putea fi noua turnură în relațiile economice comune?

Orice acord de cooperare economică şi de liberalizare a comerțului creează, în principiu, oportunități pentru mediul de afaceri. Acordul este un punct de plecare şi nu destinația finală. Companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului vor intra în competiție pentru a utiliza în avantajul propriu aceste oportunități. Ca pe orice piață deschisă, oamenii de afaceri au nevoie să se informeze, să facă uz de avantajele competitive pe care le au sau să și le constituie inovând.

Felul in care companiile, şi mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, ştiu să folosească aceste oportunități depinde de gradul lor de externalizare, de interesul de a se angaja în schimburi cu parteneri din Canada, de informare. Companiilor româneşti, la fel cu celelalte companii europene, li se va facilita, prin acest acord, accesul pe piața canadiană, nu doar pentru export de produse, ci şi pentru cooperare cu firme canadiene.

Să ne mai întoarcem puțin privirea spre trecut, ca să înțelegem prezentul şi, posibil, viitorul. Legătura dintre cele doua țări a început demult, odată cu imigrația românilor bucovineni şi ardeleni în Canada. Care considerați că este cea mai importantă contribuție a românilor la fasonarea Ţării Arțarului?

Românii sosiți în Canada la sfârşitul secolului XIX au fost printre deschizătorii de drumuri, la propriu, printre pionierii din Vestul canadian. Au contribuit alături de alți europeni la crearea condițiilor pentru valorificarea posibilităților pe care le oferea un teritoriu vast, într-un context deosebit de dificil. Nu aş singulariza neapărat contribuția românilor. Constat, mai degrabă, că au participat alături de ceilalți şi în condiții egale cu ceilalți la crearea Canadei de astăzi.

Cum ar putea ajuta Ambasada României, ca românii din Canada să fie mai bine cunoscuți şi în România? De exemplu, există biserici construite de români, cu vechime de peste 100 de ani, care sunt declarate monumente istorice de către statul canadian.

Sigur că principala noastră misiune este de a asigura reprezentarea intereselor statului român în această țară şi de a facilita cooperarea bilaterală. Aceasta este esența activității diplomatice.

Pe de altă parte, istoria prezenței româneşti în Canada este foarte bogată şi merită mai multă atenție, atât din partea specialiştilor, cât şi a publicului român în general. În ceea ce mă priveşte, am pomenit de câte ori am avut ocazia despre aventura cuceririi Vestului canadian, la care au luat parte românii sosiți inițial din Bucovina, despre apariția primelor biserici româneşti la început de secol XX sau apariția, în aceeaşi perioadă, a localităților care purtau denumiri cu rezonanțe familiare, româneşti.

Dincolo, însă, de acest efort, mai degrabă sporadic, cred că este nevoie de mai multă implicare din partea comunităților româneşti, ele însele fiind primele interesate în a-şi face cunoscută istoria. Şi nu doar publicului român, din țară, cât şi aici, în sânul societății canadiene, precum şi printre generațiile noi de români. Ambasada va fi întotdeauna deschisă la orice colaborare cu cei care vor iniția asemenea proiecte.

Recent, am vizitat Regina, la invitația guvernului provinciei Saskatchewan şi am participat la inaugurarea sesiunii Adunării Legislative. Am avut, de asemenea, marea bucurie să întâlnesc exponenții comunității locale de canadieni de origine română, o comunitate care s-a constituit înca de la sfarsitul secolului XIX. Am vizitat cu această ocazie cele doua biserici româneşti din Regina, Sfântul Nicolae, construită în 1902, cea mai veche biserică ortodoxă a românilor din America de Nord şi Biserica Sfântul Gheorghe, un aşezământ emblematic pentru capitala provinciei. În februarie, m-am întâlnit, la Winnipeg, cu descendenți ai românilor care s-au stabilit la începutul secolului XX in Manitoba, iar în vara anului viitor sper să pot vizita comunitățile din Alberta, cu deosebire localitatea Boian. Un cuvânt aparte şi pentru începuturile prezenței româneşti la Ottawa, unde s-au pus bazele primei parohii în 1903, aşa cum am avut privilegiul să constat când mi-au fost prezentate documentele care le atestă.

La capitolul cultură , românii din Canada au reuşit să aibă o voce importantă. Cum pot îmbunătăți imaginea economică şi politică? Ce fel de viitor pot avea firmele mixte, româno-canadiene, mai ales cele gestionate de românii cu dublă cetățenie?

Canadienii de origine română au un rol şi, aş zice o responsabilitate importantă, în facilitarea cooperării dintre cele două țări, la fel cum se intamplă cu multe alte comunități etnice. Ei pot contribui la dezvoltarea interacțiunilor dintre canadieni şi români sau, dimpotriva, pot descuraja colaborarea.

De aceea, cred că este vorba şi de responsabilitate, nu doar de o bună cunoaștere a realităților economice din cele două țări. Ei sunt, de altfel, cel mai bine plasați ca să exploreze și să folosească oportunitățile de afaceri.

Ne apropiem cu paşi repezi de un secol de relații diplomatice. Este normal să vă întreb care sunt proiectele de viitor?

În privința palierului diplomatic, vom fi fără îndoială co-autori la scrierea unui nou capitol al relațiilor bilaterale şi această postură este, desigur, onorantă. Vom continua să lucrăm pentru o cooperare cât mai strânsă în formatele multilaterale, vom continua să contribuim la Parteneriatul Strategic dintre Canada şi Europa şi vom fi în continuare aliați în slujba promovării în plan internațional a democrației şi a drepturilor omului.

Interviu realizat de Cristina Balaj Mihai, corespondentul Romanian Global News la Ottawa

Sursa foto: http://zoltanlorencz.ro/fotografie/politica-business/

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.