Situaţia românilor din Italia: faţă de 2007 nici o îmbunătăţire socială remarcabilă! Continua să fie comunitatea cea mai discriminată

Email Imprimare PDF


Prin amabilitatea cercetătorului Antonio Ricci am aflat date din ultima lucrare a Dosarului Statistic despre Migraţia din Italia publicat de IDOS şi lansat în aceste zile în câteva oraşe italiene unde sunt importante comunităţi de străini. Desigur acest dosar-lucrare ar trebui să stea şi pe masa de lucru a instituţiilor româneşti care au în sarcină românii din afara graniţelor, ca un bun instrument de lucru în politicile sociale de urmărit sau în relaţiile bilaterale româno-italiene.

Ce aflăm însă dintr-un scurt fragment al acestui dosar, legat de comunitatea de români din Italia, este faptul că, inclusiv cercetările o arată, comunitatea este supusă celor mai multe cazuri de discriminări deşi, din 2007, de la aderarea României la UE, românii au devenit cetăţeni comunitari cu toate drepturile însă percepţia despre ei şi locul lor în societatea italiană nu s-a schimbat nici după 7 ani.

Deşi constituie comunitatea de străini cea mai numeroasă din Italia continuă să fie abuzaţi, să nu li se respecte drepturile şi să ducă o luptă permanentă cu stereotipurile şi percepţiile eronate ale majorităţii.

Redam mai jos un fragment tradus din lucrarea mai sus menţionată:

Cazul românilor din Italia cu siguranță nu poate fi comparat cu numărul de mexicani din Statele Unite ale Americii (13 milioane), sau indienii din Emiratele Arabe Unite (2,9 milioane), dar are caracteristici foarte importante, care au făcut din el un real "studiu de caz", pentru care mai mulți cercetători italieni și români s-au concentrat în primul rând sa-l cerceteze, implicând progresiv şi comunitatea științifică internațională.

Cu un an înainte de aderarea la UE și, prin urmare, accesul la libera circulație în cadrul Comunității, românii din Italia erau deja un număr semnificativ, de aproximativ 342.000 după datele oficiale. În anii următori, prezența lor a crescut exponențial, aproape dublându-se în 2007 și triplându-se din 2010, când începe şi o perioadă de stabilizare. Într-adevăr, după cum arată cercetarea anterioară, elaborată de Centrul de Studii și Cercetări Idos, perspectiva accesului la libera circulație în interiorul Comunității a fost precedată de o migrație anticipată, care, la momentul extinderii a redus semnificativ presiunea de a migra în anii următori.

La sfârșitul anului 2012, potrivit ultimelor date furnizate de ISTAT, românii din Italia erau 933 354 oficial, un număr care îi poziţiona ca prima comunitate străină în Italia. Prezența pare să se fi stabilizat cantitativ în ultimii ani (doar sub un milion), deși există de fapt o mare fluctuaţie de plecări, sosiri și reîntoarceri. Potrivit datelor ISTAT, numai în 2012 au fost 80.080 de studenți străini înscriși în Registrul Municipalităților Italiene, de naționalitate română, în comparație cu un număr mult mai mic din alte ţări (9194). Realitatea este, probabil, mult mai complexă, luând în considerare datele Eurostat.

(...)

Există, de asemenea număr tot mai mare de indicatori de input, cum ar fi căsătoriile mixte: în 2012 au fost 2.839 de căsătorii cu mireasa româncă şi 173 cu mirele român. La acestea se adaugă şi căsătoriile străinilor în Italia: aproape într-un caz din 5, este vorba de cupluri în care ea este româncă și el român sau străin (1.035).

După o perioadă prelungită de criză, care a început în 2008 și care încă mai caracterizează negativ performanța pieței muncii din Italia, românii pleacă din Italia? De fapt, primii indicatori ai recensământului din 2011, care deschisese calea pentru o analiză pozitivă a acestui aspect, a eșuat din cauză că mulţi din cei înregistraţi nu au răspuns recensământului.

Cu siguranță comunitatea română din Italia nu duce lipsă de proiecte de migrare, fie spontane, fie după 25 de ani de serviciu sau pentru alte motive, unul fiind incapacitatea de a găsi un loc de muncă și un nivel decent de subzistență, în cele mai multe cazuri pozitive, având în vedere cele mai bune oportunități în țară sau altă țară din UE.

Statistic vorbind, totuși cei care pleacă sunt imediat înlocuiţi de noii sosiţi, după cum reiese din stabilitatea numărului celor existenţi.

Pe de altă parte recensământul românesc din 2011 arată, la rândul lui, o fotografie interesantă a cetăţenilor care rezidează temporar în afara graniţelor.

În primul rând sunt 169.766 în Italia, aproape unul din doi dintr-un total de 385.729 de persoane care au plecat în străinătate. Prin aceasta se confirmă persistența relația specială dintre România și Italia: aceste prezenţe temporare sunt doar 71.102 în Spania, 29.084 în Germania, 21.712 în Franța, 19.064 în Marea Britanie și 14.104 în Ungaria. În toate cazurile este vorba de fluxuri de migraţie intracomunitară.

În concluzie continuă în Italia, un proces tăcut de integrare cu rezultate mai puţin pozitive decât se aştepta, şi cu toate astea din 2007 nu a încetat să fie comunitatea cea mai discriminată sau care a făcut obiectul discriminărilor.

Din acest motiv, românii, în ciuda faptului că au devint cetățeni ai UE și au dobândit garanția dreptului de ședere, experimentează în continuare aceleași dificultăți ale unei comunităţi extracomunitare în ceea ce priveşte condiţiile de integrare locală, accesul la drepturi, lupta împotriva discriminării.

fragment din capitolul I romeni in Italia alla luce del Dossier Statistico Immigrazione UNAR-IDOS 2014

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.