Petru Grozavu: România, pentru R. Moldova, e și NATO și UE

Email Imprimare PDF


Rusia acuză Bucureștiul că s-a apropiat prea mult de Moldova (nu comentăm). Dar, dacă nu ar fi fost România, Republica Moldova era demult pusă în "soleanca" lui Putin. Nici nu ajungeam la "desert".

 

Ucrainenii au câștigat lupta pentru Europa. Cel puțin, așa arată rezultatele scrutinului parlamentar de duminică. Din 6 partide — câte vor face parte din viitorul legislativ, doar unul este cu alte înclinații geostrategice: 5 : 1 în partida Uniunea Europeană – Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și toate 5 partide de dreapta, inclusiv extrema dreaptă. Scorul este cu atât mai impresionant, cu cât alegerile au avut loc în condiții de război politic și militar cu Rusia, iar cel mai vechi partid pro-rus din Ucraina, partidul comuniștilor, a rămas (pentru prima dată în cei aproape 100 ani de existență) sub prag electoral. „O puternică forţă pro-europeană" — așa a calificat preşedintele ucrainean, P. Poroşenko rezultatele alegerilor și statutul viitoarei coaliții de guvernare în Ucraina.

Putin vrea o Rusie mai mare

Bruxelles-ul și Washingtonul au exprimat felicitări Ucrainei și ucrainenilor, apreciind efortul autorităților de la Kiev de a organiza, în condiții de asediu militar, un scrutin liber și transparent în toată Ucraina (cu excepția teritoriilor din zona Donețk-Luhansk, aflate sub controlul trupelor ruse). Moscova, care inițial amenințase că nu va recunoaște legalitatea alegerilor anticipate din Ucraina (exact ca și la prezidențialele din mai) pînă la urmă le-a recunoscut și ea, prin declarația ministrtului său de Externe, S. Lavrov. Victorie pentru Kiev? Victorie pentru o Ucraină euroatlantică? Potrivir scorului electoral – da. Dar, înseamnă câștigarea alegerilor de duminică și câștigarea războiului Ucrainei cu Rusia? Este Putin învinsul lui Poroșenko? Este gata Moscova să se retragă din estul Ucrainei, iar Kievul să recunoască pierderea Crimeii? Puțin probabil.

Faptul că Moscova și-a revăzut timp de-o zi decizia și a recunoscut rezultatele scrutinului de duminică, dă de bănuit că Rusia are deja un nou plan pentru Ucraina. Dacă până la alegeri, Moscova era într-un fel stresată de faptul că puterea în Ucraina ar putea trece, în totalitate, pe mâna forțelor prooccidentale și, respectiv, antiruse, acum, când acest lucru a devenit ca și fapt împlinit, Moscova, cu siguranță, va căuta să profite de noua situație, să provoace Kievul la tot genul de "neînțelegeri bilaterale" cu Donețkul și Luhaskul, ca să destabilizeze situaţia în Ucraina și, poate chiar, să încerce să treacă la noi ofensivei. Varainta cu republicile populare Odesa, Nikolaev, Herson etc, nu au fost scoace din planurile Rusiei. „Destabilizarea situaţiei în ţară intră în planurile strategilor ruşi", declara la doar două zile de la încheierea scrutinului parlamentar ambasadorul Ucrainei la Chișinău, S. Pirojkov. Cu o săptămână, înainte de alegeri, Al. Pușkov, șeful Cabinetului pentru Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei, declara că una din condițiile de pace între Moscova și Kiev ar fi înlăturarea lui Arsen Iațeniuk de la șefia guvernului și formarea unui executiv loial Moscovei. Va accepta "războinicul" de Iațeniuk această condiție acum cînd partidul său a fost creditat cu cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Rada Supremă? și dacă "da", este gata Rusia să renunțe la alegereile parlamentare și prezidențiale din 2 noiembrie în regiunile separatiste Donețk și Luhansk și să-și aducă trupele în cazarmă? Mai degrabă, nu.

Pe 2 noiembrie, Rusia va organiza, așa după cum și era pornită, alegeri parlamentare în zonele controlate de armata rusă din regiunile Donețșk și Luhansc. Mai mult decât atât, Putin a promis rușilor să le lase după el o Rusie în cu totul alte frontiere, iar Ucraina, în opinia mai multor experți ruși, este prea mare și prea slabă ca Putin să se poată limita doar la Crimeea. Mai ales acum, când Ucraina a intrat pe mâna "naționaliștilor" — vorba viceministrului rus de Externe Gr. Karasin, care, chiar a doua zi după alegeri declara că creeșterea numărului de naționaliști în Rada Supremă va complica situația din estul Ucrainei. Războiul Rusiei cu Ucraina s-ar putea ca abia de acum încolo să înceapă.

"Soleanca" lui Putin

La sfârșit de noiembrie, R. Moldova are și ea de înfruntat, asemeni Ucrainei, un duel electoral cu Rusia pentru Europa. Până atunci, însă, Rusia va mai avea de dat o luptă pe frontul electoral românesc: prezidențialele de duminică. Alegerile din România nu sunt deloc mai puțin sensibile decât cele prin care a trecut pe 26 octombrie Ucraina sau cele preconizate pentru 30 octombrie în Moldova. Rusia — dacă România nu ar fi fost azi în NATO și UE, ar fi invadat-o, înainte de Ucraina. Dar chiar și membră NATO, România oricum nu este scutită de amenințări.

Ultima și cea mai tare venea din partea lui Putin, care amenința că în 2 ore poate invada militar și Kievul, și capuitalele baltice, și Varșovia, și Bucureștiul. Deci, România, nu convine Moscovei. Putin vrea o altfel de Românie. Așa cum a vrut și are o altfel de Ungarie prin guvernul Orban sau așa după cum și-o dorește în cazul Ucrainei.

Traian Băsescu, oricât de mult și-a dorit Putin, nu a putut fi scos de pe linia de luptă pentru R. Moldova, cu atât mai mult nu a putut fi "înșăuat", deși Putin a încercat s-o facă de mai multe ori, încă înainte de summitul NATO de la București din 2008 (cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cea mai mare dimensiune din istoria NATO).

Pretențiile Rusiei au fost și rămân, în linii mari aceleași: 1. Bucureștiul s-a apropiat prea mult de R. Moldova (nu comentăm). 2. Sistemelor antirachetă NATO. 3. Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius și cel UE de la Bruxelles, care au reproiectat cursul politic și geopolitic al R. Moldova. 4. Racordarea R. Moldova la sistemul energetic românesc. 5. Scoaterea R. Moldova de sub lovitura embargorilor rusești. România cu o populație de 20 de milioane și un teritoriu puțin peste 238 de mii de kilometri patrați a ajuns pe locul doi în lume la importurile din R. Moldova, după Rusia, cu o populație de 142 de milioane și o suprafață de 17 milioane de kilometri patrați. Moscova a știut în toți anii de după 1991 și crede și azi (și pe bună dreptate) că dacă nu ar fi fost România demult eram puși în "soleanca" lui Putin. Nici nu ajungeam la "desert". România a fost, pe plan bilateral, pentru R. Moldova și rămâne în continuare și NATO și UE. și încă un "motiv de supărare" pentru Rusia ar fi (cel mai proaspăt) Acordul trilateral de securitate colectivă România-R. Moldova-Ucraina, pentru care s-au întâlnit la Kiev premierii V. Ponta, Iu. Leancă și A. Iațeniuk.

Putea fi România altfel în relațiile ei cu Rusia? Putea. Dar pentru asta trebuia să fie altfel Rusia în relațiile ei cu R. Moldova. Sau, poate fi. și dacă va vrea, vom vedea-o la alegeriile din 30 noiembrie.

Ziarul de Gardă

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.