Cum comentează deputatul român din Parlamentul Ucrainei, Dr. Ion POPESCU, schimbările de la Kiev, situația comunității românești și viitorul său. Interviu

Email Imprimare PDF


Pregătindu-se să plece la Strasbourg, la Consiliul Europei, vice-președintele AP a Consiliului Europei și președintele Uniunii Interegionale "Comunitatea Românească din Ucraina" (UI CRU) Dr. Ion Popescu în perioada de după alegerile anticipate din 26 octobrie a primit prin e-mail la adresa UI CRU mai multe întrebări din partea activiștilor și suținătorilor săi din regiunea Cernăuți referitor la neparticiparea sa în această campanie electorală, la care a răspuns cu amabilitate.

După sistematizarea cuvenită aceste întrebări și răspusuri s-au transformat într-un adevărat interviu. Considerăm că ar fi corect să-l dăm publicității pentru ai informa și pe cititorii românofoni din întreaga Ucraină.

Secretariatul executiv al Uniunii Interegionale "Comunitatea Românească din Ucraina"

Cum vă simțiți după plecarea, sperăm că de scurtă durată, din Rada Supremă a Ucrainei?

De la început doresc să le aduc tuturor oamenilor de bună credință și susținătorilor noștri din toată perioada activității mele politice sincere mulțumri din suflet pentru ajutorul moral și suținerea permanentă a pozițieipe care am demonstrat-o, datorită acestui suport spiritual, și să spun că nici pentru o clipă nu am uitat cine sunt, cine m-a ales și interesele cui trebuie să le apăr – așa am făcut-o în perioada primilor legislaturi (1994-2002), când eram "revoluționar liber" (adică șomer politic) și mă ocupam de cercetări științifice, când am revenit în Rada Supremă și în Consiliul Europei (2006-2014), și de acum înainte, când, pentru o perioadă oarecare, voi lipsi temporar din Parlamentul Ucrainei. De aceea mă simt fizic relativ sănătos, din punct de vedere moral liniștit și, în ciuda realităților geopolitice, calm.

Și totuși cum explicați nepartciparea Dvs în aceste alegeri. Ori, sondajele vă ofereau șanse destul de mari?

Deoarce campania electorală din anul acesta a fost scurtă - comisia electorală centrală nu a ținut cont de schimbările făcute încă anul trecut la legea electorală în ceea ce privește includerea a întregului areal de locuire compactă a minorităților naționale într-un singur colegiu electoral, ci doar a întărit formal limitele colegiilor în varianta alegerilor din 2012, încălcând, în acest fel, atât legea în vigoare, cât și p.15.3 a rezoluției Consiliului Europei 1862 din 2012, ignorând cerințele românilor din Bucovina și a ungurilor din Transcarpatiea. Și doar bulgarii din regiunea Odessa au fost incluși într-un singur colegiu majoritar bulgarofon cu centru la Bolgrad, unde a candidat ca independent și a câștigat scrutinul liderul bulgarilor din Ucraina, Anton Kisse (acest lucru se datoreaza faptului că în 2012 colegiul respectiv avea aceeași componență).

Ungurii au fost divizați în mai multe colegii, iar românii din regiunea Cernăuți au fost incluși în trei circumscripții diferite. Cei 37 mii de români din raionul Storojineț au fost alipiți de raioanele ucrainene Chițmani, Vijnița și Putila – fară nici o șansă pentru un candidat cu program ce ține cont de doleanțele noastre naționale.

La cei din colegiul 203 din raioanele Herța, Hliboca și Noua Sulița în locul satelor românești din raionul Storojineț de pe Valea Siretului au fost alipite satele mari ucrainene din apropierea Cernăuților și 6 sectoare din suburbia ucrainofonă Sadagura, lăsând pe cei peste 10.000 de românii din suburbiile Horecea și Roșa în colegiul orașului Cernăuți (cu toate că aceste suburbii se mărginesc cu colegiul 203).

În așa fel, în cazul, când în colegiul respectiv (203 – n.n) candidau mai mult de 2 românofoni - șanse de a câștiga avea doar acel care își asigura și susținerea alegătorilor ucrainofoni (în mare majoritate a lor cu opțiuni naționaliste) și fără șanse în conjunctura actuală pentru un candidat, ce pune pe primul loc susținerea Credinței strămoșești, Limbii materne și Neamului. De altfel, nici unul din candidații românofoni din colegiul 203 în programele lor electorale nu au accentuat aceste lucruri.

Ținând cont de aceste lucruri, s-a încercat negocieri în sistemul proporțional cu forțele politice care aveau șanse reale de a trece pragul electoral, pentru că cu cei care nu aveau șanse să ajungă în parlament nici nu se merita de negociat pentru a nu irosi înzădar forțele și resursele.

Conjunctura poltică actuală, în comparație cu anii precedenți, ne arăta că șanse reale aveau doar partidele de dreapta (practica a confirmat veridicitatea acestei teze - cinci din cele șase formațiuni ce au trecut în Rada Supremă sunt de orientare de dreapta – n.n.), care nici nu acceptau în programele lor electorale fixarea clară a doleanțelor noastre, iar Blocul de opoziție, s-a bazat doar pe electoratul din sud-estul Ucrainei, având o orientare mai mult rusofonă (în comparație cu Partidul Regiunilor absent în această campanie electorală, dar care a acordat în campaniile din 2006, 2007, 2012 o atenție deosebită la nivel de program atât integrării europene, cât și drepturilor minorităților, mai ales lingvistice, - lucru ce a permis atunci Comunității să negocieze și să obțină ca Organizație mai multe lucruri importante – susținerea sistemului de învățământ național, alocări a unor resurse bănești pentru construcția școlilor românești din Mahala, Crasna, Iordănești, a grădinițelor din Stănești și Oprișeni, ridicarea statutului punctelor de trecere a frontierii cu România din Probotești, Crasna și Rusca de la "punct cu trecere simplificată" la "puncte de trecere cu statut internațional", accelerarea soluționării problemei "micului trafic de frontieră pentru întreaga zonă românofonă din Ucraina" ș.m.a.

Din păcate, de data aceasta nici nu s-a putut negocia.

Personal aveam șanse reale să ajung în Parlament și pentru a șasea oară, însă renunțând la pozițiile Comunității, acomodându-mă cu conjunctura politică. Lucru, pe care nu am putut să-l fac.

După consultările cu membri Secretariatului executiv al UI CRU, analizarea situației reale, a resurselor existente am luat decizia conștientă de nu participa la aceste alegeri ca reprezentant al Comunității, mai ales că noul Parlament nu va avea șanse de a supraviețui toată cadența.

Iar toată energia am hotărât să o îndreptăm în direcția alegerilor locale din toamna anului 2015, care se vor petrece imediat după adoptatrea reformei administrative, după implementarea căreea, ca marea majoritate a problemelor noastre vor putea fi soluționate la nivel local. De aceea toate evorturile și resursele umane vor fi îndreptate la alegerile locale, și, în caz de câștig, vom intra din nou în procesul de negocieri privind participarea noastră în alegerile parlamentare din legislatura următoare de pe poziții comunitare.

Până atunci ne vom ocupa de crearea bazei teoretice și de acumularea resurselor umane și material-financiare, fără care participarea la alegeri nu poate fi eficientă.

Cineva zice că ați dispărut din regiune...

Poate mai puțin stau prin oraș, dar nu demult am fost la sfințirea bisericii renovate din Corceși, am avut o audiență la Hliboca, am participat la niște manifestări la Apșa din regiunea Transcarpatică... Cine nu vrea – nu observă!

Dle Popescu, în ultimul timp unii încearcă să scornească tot felul de minciuni. La începutul anului - că ați aderat la partidul "Udar", apoi că veți participa la alegeri pe lista lui Poroșenco, acum, chipurilre, că ați fugit cu familia în America și multe altele. Cum ați răspunde la aceste insinuări?

Nici nevasta, nici fetița nu au fost niciodată în America, iar eu ultima oară am fost în Statele Unite în martie 2001.

Dar de fapt, nici nu trebuie să răspund, pentru că sunt niște neadevăruri.

L-aș parafraza doar pe Nicolae Titulescu: "există oameni cu care nu se discută și unele probleme despre care nici nu se vorbește".

Oricum, un câine mort pe malul șanțului nu e atins de nimeni!

Un proverb înțelept ne îndemnă: "câinii latră – caravana trece!". S-ar putea opri și, luând un ciomag, să alungăm dulăii, dar am pierde în zădar timpul, mai ales acum, când e atât de prețios. Nu merită!

Se știe că aveți relații personale foatre bune cu dl Petro Poroșenco, noul Președinte al Ucrainei. Ați avut vre-o discuție cu Președintele țării privind viitorul Dumneavoastră politic?

Da, ne cunoaștem încă din 1998. Și indiferent cum decurgea viața noastră politică personală – ne apropia sau ne îndepărta, eram în opoziție sau la putere - relațiile omenești întotdeauna au fost pe prim plan. Însă niciodată niciunul dintre noi nu a profitat de acest lucru.

Referitor la viitorul politic - voi contribui, în măsura posibilităților mele, la integrarea reală a Ucrainei în structurile europene. Și principalul, în ciuda conjuncturii actuale, voi contribui la implementarea adevăratelor norme europene în realitatea ucraineană, neaceptând extremismul sau conformismul. Așa cum am făcut-o și anterior.

Dar am nevoie de "un mic răgaz" – pentru a-mi întări baza teoretică și a-mi recupera forțele fizice. Dar în scurt timp, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, după o mică reabilitatre, voi fi din nou în formă!

Neparticiparea Dumneavoastră la alegerile anticipate și acest "răgaz" ar însemna încheerea activității politice?

Nu voi pleca din activitatea politică definitiv - oricum, până luni, 26 ianuarie 2015, voi continua să îndeplinesc funcțiile de vice-președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În acea zi dimineața, la orele 08.00, voi participa pentru ultima oară în această legislatură la ședința Biroului AP a Cosiliului Europei, iar după deschiderea sesiunii ordinare a APCE la orele 11.00 imi voi depune mandatul.

Voi rămâne, însă, în incinta Consiliului Europei pănă la sfârșitul sesiunii respective pentru a ajuta noua conducere a delegației Ucrainei să se acomodeze cu activitatea organelor acestui forum european.

Apoi voi depune actele pentru a obține o bursă de cercetare pentru a duce la bun sfârșit volumul II al cercetării științifice, începute încă în anul 2005, care a fost întreruptă de activitatea mea parlamentară în anii 2006-2014.

Sper, că pauza în activitatea mea parlamentară, cât de scurtă sau lungă ar fi ea, să pună baza unei noi lucrări fundamentale – așa cum am procedat în pauza din anii 2002-2006, când împreună cu Dr. Constantin Ungureanu am pus bazele studiului academic "Românii din Ucraina: între trecut și viitor" (Ediția 3, 2010, 572 pag.). Oricum, voi face ceva pentru interesele noastre comune în viitor.

Paralel, după cum am mai spus-o, voi contribui și la integrarea reală a Ucrainei în structurile europene – lucru căruia i-am consacrat aproape toată viața mea politico-diplomatică, începând de la aderarea Ucrainei la Consiliul Europei în anul 1995 până în prezent, când Ucraina, în sfârșit, a retificat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Voi colabora și cu Centrul Independent Bucovinean de Cercetări Actuale și, desigur, voi activa în cadrul UI CRU.

Iar când situația socio-politică din Ucraina va permite acest lucru – voi reveni, desigur, și la activitatea parlamentară. Dar deja cu noi forțe și cu o nouă experiență de viață.

Anul 2014 este un an rău în viața Dumneavostră?

Nu există ani răi! A fost unul de încercare. S-au împlinit 7 ani de când parinții mei la o distanță de 70 de zile unul de altul au plecat în lumea celor drepți, 10 ani de când prima dată am devenit șomer din motive politice.

Dar au fost și jubileuri frumoase – în aprilie, cu voia Bunului Dumnezeu, am împlinit 50 de ani, în iulie – 30 de ani de la casatorie, în septembrie – 25 de ani de activitate științifică, în martie – 20 de ani de activitate politică.

De fapt, a fost un an-lecție. O lecție a vieții. Iar fiecare lecție trebuie accepatată și însușită. Doar așa putem avea speranță într-un viitor mai bun!

Cât ați fost deputat, glasul Dumnevoastră a răsunat în parlament permanent și deseori a fost și auzit – ați stopat închiderea emisiunilor de radio în limba română, ați cerut întroducerea micului trafic de frontieră între Ucraina și România, ați insistat la redeschiderea punctelor de frontieră la Probotești, Crasna și Rusca, când a fost cazul, v-ați ridicat în apărarea limbii materne, a credinței strămoșești și mănăstirii din Bănceni ș.m.a. Cum credeți care va fi poziția și cum va apăra drepturile românilor unicul deputat român din noul parlament, dl Grigore Timiș din Kupka?

Aș scrie – Cupca, așa cum e corect românește, și nu în engleză cum au acceptat să fie scris la întrarea în sat cei ce au venit anul acesta la puterea raională din Hliboca împreună cu dl Grigore. Dar pentru a răspunde corect și imparțial la această întrebare ar trebuie să ținem cont de câțiva factori obiectivi. Ei nu sunt nici buni, nici răi – sunt așa cum sunt. Dar trebuie știuți.

Dl Timiș a fost ales într-o circumscripție cu populație românească însemnată, însă, din păcate pentru el, câștigul lui s-a datorat nu majorității alegătorilor români, ci, în mare măsură, alegătorilor ucrainofoni. Raioanele cu populație absolut majoritară românofonă (Herța și Noua Sulița) el le-a pierdut. În schimb, a câștigat partea ucrainofonă din raionul Storojineț, partea ucraineană din raionul Sadagura din orașul Cernăuți, a câștigat majoritatea absolută a satelor ucrainene din raioanele Hliboca și Noua Sulița, și numai în satele curat romanești de pe Valea Siretului a raionului Hliboca (la baștina sa) a avut câștig de cauză, însă a pierdut în satele românești din același raion Hliboca – Voloca, Grușăuți, Stănești, Tereblecea. Și dacă luăm în considerație faptul că partea românească a raionului Storojineț cu 37.000 de români a fost inclusă în altă circumscripție – atunci nu se poate afirma că dl Grigore a primit mandatul majorității alegătorilor românofoni.

Și acest lucru are lămuriri obiective - campania electorală a avut mai mult un caracter tehnologic, decât ideologic. S-a ținut cont doar de conjuctură. De exemplu, în raionul Hliboca în ziarul raional în varianta românească au fost publicate unele matereiale cu mici accente românofile, însă în varianta ucraineană au fost puse cu totul alte accente, iar pe un placat a apărut chiar informația ca dl Timiș este ucrainean ca și în cazul tatarului Dgemilev – pentru că campania electorală din acest an a partidului lor, care după jocțiunea cu partidul "Udar" s-a reorientat spre dreapta, a fost elaborată prin prisma intereselor națiunii titulare.

Pentru comparație amintim că în anii precedenți, când UI "Comunitatea Românească din Ucraina" și candidații ei participau oficial la alegeri de diferite nivele, în toate campaniile electorale se mergea pe ideologie, se negocia înainte de alegeri, punând în prim plan interesele naționale, apărarea limbii materne, credinței strămoșești, iar materialele și accentele electorale erau aceleași atât în varianta românească, cât și în acea ucraineană.

De data aceasta Programul electoral al noului deputat a fost elaborat fară a se ține cont de doleanțele etno-naționale ale românilor, ci doar de linia partidului care l-a înaintat în calitate de candidat.

Mai mult decât atât, în parlament va intra încă un deputat cu rădăcini românofone – dl Pavel Ungurean de pe lista Premierului Iațeniuk, care a mai fost în Parlament, dar care întotdeauna a făcut doar jocul partidului său. De aceea nu putem vorbi de "unicul deputat român".

Care va fi poziția reală și cum va vota în viitor – o să vedem pe parcurs. Va putea să impună partidului poziția comunității românești sau va încerca să înfluențeze comunitatea în interesele partidului său?

Dar în competițiile electorale, în care participă și reprezentanții unor minorități etnice autohtone, există o lege etnopolitică - cei ce au mers cu partidele fără a negocia înainte de alegeri ceva pentru Neam, chiar dacă câștigă, vor face jocul formațiunilor politice devenind "robii partidelor" ce le-au finanțat campania, chiar dacă ne vorbesc limba, ei vor fi nevoiți să se supună disciplinei de partid (pentru că nu au negociat public poziții naționale) și atunci vor vota în detrimentul Neamului când o va cere partidul, iar partidele de dreapta încetul cu încetul vor leza drepturile minorităților etnice - aceasta ne demonstrează practica existentă în Ucraina în ultimii 20 de ani.

Oricum, personal îi doresc noului deputat să fie mai aproape de Neam, pentru că partidul poate fi schimbat (dl Timiș a făcut parte din formațiunile domnilor Iușcenko, Tighipko, Klîciko, acum e în partidul Președinlui P.Poroșenco – n.n.).

Oricum istoria se va scrie ceva mai târziu - doar atunci se vor pune accentele și vor fi trase concluziile!

Credeți că există pericolul ca interesele noastre, ale românilor din Ucraina, să fie ignorate?

Deocamdată, nu pot afirma nimic. Dar avem unele presimțirii de îngrijorare. Chiar de la început, cu mult înainte de a depune jurământul, în loc să-și indrepte eforturile în direcția depășirii crizei social-politice și economice din țară, care se agravează cu fiecare oră, noii aleși au început să discute poblemele minore, de exemplu, schimbarea de urgență a sistemului electoral mixt în sistemul proporțional curat, renunțând la elementul de colegiu majoritar. Parcă deja se cunoaște faptul că în viitorul apropiat vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate, și deoarece oamenii sunt mai aproape de deputații "majoritari" (de la care se cer direct poziții și atitudini clare) se încearcă să se elemineze elementul relativ "independent", pentru a îndepărta alegătorii de influențarea directă în procesul de pregătire și adoptare a legilor, concentrând acest drept doar în mâinile liderilor de partid.

Cum va proceda un deputat ce aparține unei minorități, chiar dacă e membru de partid? Ar trebuisă lupte pentru a menține sistemul mixt și să ceară ca la următoarele alegeri să fie respectată legea în vigoare (care la 26 octombrie a.c. a fost ignorată!), incluzând toate localitățile românești într-un singur colegiu electoral - pentru a da șanse candidaților ce vin cu programe electorale clare în susținerea drepturilor românilor autohtoni, nu să-i susțină pe adepții sistemului autoritar, care încerca să repună în joc sistemul proporțional de alegeri, dar fără a asigura pentru minoritățile etnici tradiționale locuri garantate în parlament. Or, dreptul la reprezentanța parlamentară garantată este unul dintre cele mai importante drepturi în domeniul protecției minorităților naționale (alături de drepturile la folosirea oficială a limbii materne în educație și învățământ, în domeniul mass-media și culturii, în administrație și domeniul justiției etc.). Sistemul curat proporțional îi transformă pe deputații de pe listă, dacă aceștea nu sunt principiali, în niște simple marionete și "robi politici" în jocurile politice ale liderilor de partid.

De aceea vom vedea poziția fiecăruia dintre noii deputați chiar de la bun început, când se va vota noua lege electorală, noua reformă administrativă, bugetul pentru anul 2015 și m.a - vor vota ei cu partidul și coaliția când poziția acestora va intra în contradicție cu înteresele oamenilor, sau vor avea curajul să spună adevărul și să aperele interesele oamenilor simpli, inclusiv și dpreturile naționale ale românilor autohtoni, o parte dintre care i-au ales, crezând în sinceritatea promisiunilor lor. Oricum, doresc noilor deputați să nu uite unde s-au născut, unde au fost botezați, și interesele cui trebuie să le apere!

Nu a rămas mult timp pentru a începe să tragem primile concluzii.

Până atunci ne rezervăm dreptul de nu comenta, iar noilor aleși - șansa de a demonstra că sunt alături de oamenii și Neam.

Și, la sfârșit, ce le-ți dori celor ce întotdeauna au apreciat activitatea Dvs.?

Le doresc, în primul rând, credință sinceră și statornică în Bunul Dumnezeu, pentru ca Domnul Nostru Isus Hristos și Maica Domnului să-i aibă în paza lor, dăruindu-le Sănătate, pentru că dacă vor fi sănătoși vor avea puteri și pentru alte activități, Bogăție câștigată cinstit, pentru că fiind sănătoși și bogați, vor avea resurse să-i ajutore și pe alții, și Fericire în familie, pentru că fiind sănătoși, bogați și fericiți - vor putea aduce bucurii celor dimprejur și foloase întregului Neam!

Și așa să ne ajute la toți Bunul Dumnezeu!

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.