Dan Dungaciu despre semnificaţia jocului dublu al celor de la butoanele celui de-al doilea stat românesc

Email Imprimare PDF


"La Chişinău se nuanţează foarte multe teme majore. Nu se mai vorbeşte despre aderarea la Uniunea Europeană, ci de ancorare europeană", a susţinut politologul Dan Dungaciu în cadrul dezbaterii "Contra-maidan la Chişinău", organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre. El atrage atenţia că după negocierile cu comuniştii şi formarea Alianţei pentru o Moldova Europeană, liderii pro-europeni au renunţat la aplicaţia de aderare la UE, promisă în campanie, şi la apropierea de NATO, scrie http://epochtimes-romania.com, preluat de Romanian Global News.

"Modul în care se folosesc termenii este fundamental în spaţiul estic. Neutralitate înseamnă NATO nu, Rusia da, federalizare înseamnă că o parte controlează întregul iar aceasta este controlată de Federaţia Rusă. Deci, cuvintele încep să se schimbe la Chişinău. Ce înseamnă o Moldova europeană? Nu sunt şi ucrainenii, georgienii şi armenii europeni? O Moldova europeană nu mai vorbeşte despre integrare"

Dungaciu a reamintit că lideri europeni s-au deplasat la Chişinău pentru a le pune în faţa pro-europenilor o hârtie care să asigure continuarea drumului european al ţării. După plecarea acestora, acesta a fost însă abandonat. Mai mult, preşedintele Niculae Timofti a cerut Curţii Constituţionale să nu mai discute constituţionalitatea prevederii privind neutralitatea ţării, aşa cum ceruse Partidul Liberal, pentru că negocierile pentru formarea coaliţiei să nu fie influenţate de NATO. În plus, purtătorul de cuvânt al preşedintelui moldovean a vorbit despre ancorarea R.Moldova la UE ca proiect naţional de viitor, nu despre integrare.

"Este vorba despre o geopolitică a stilisticii politice. Modul în care se folosesc termenii este fundamental în spaţiul estic. Neutralitate înseamnă NATO NU, Rusia DA, federalizare înseamnă că o parte controlează întregul iar aceasta este controlată de Federaţia Rusă. Deci, cuvintele încep să se schimbe la Chişinău. Ce înseamnă o Moldova europeană? Nu sunt şi ucrainenii, georgienii şi armenii europeni? O Moldova europeană nu mai vorbeşte despre integrare", a explicat politologul. El a subliniat că în campania electorală, Vlad Filat, Iurie Leancă şi Marian Lupu anunţau că vor depune aplicaţia de aderare la Bruxelles, iar după alegeri au abandonat brusc ideea ca fiind nerealistă. În opinia sa, miza guvernanţilor este acum consolidarea societăţii, nu integrarea europeană.

Pe de altă parte, Dungaciu s-a referit şi la relaţia României cu Republica Moldova în noul context politic de la Chişinău. El a amintit de datele surprinzătoare ale recensământului din R.M care a arătat o creştere a numărului vorbitorilor de limbă română, de la 16,4% în 2004 la 40,3% vorbitori de limbă română în prezent. Mai mult, procentul celor care se declară români a crescut şi el la 23% în prezent. Aceste date au fost difuzate pe surse, iar în mod bizar autorităţile de la Chişinău au spus că sunt greşite şi că vor prezenta adevăratele date abia la sfârşitul anului 2015.

În ceea ce priveşte relaţia României cu Chişinăul, analistul consideră că aceasta nu mai poate fi una de business as usual şi "trebuie să stabilim ce suntem - fraţi sau parteneri - sau dacă nu, continuăm jocul România să facă ce trebuie, R.Moldova să facă ce vrea". În opinia lui Dungaciu, R.Moldova va rămâne principala temă de politică externă a României.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.