Klaus Iohannis: “Aspirăm la o politică externă în măsură să protejeze cetățenii, comunitățile istorice românești și comunitățile noi din diaspora”. Dacă doar aspirăm domnule Președinte…

Email Imprimare PDF


Discursul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, preluat de Romanian Global News.

 

Domnule Decan,

Excelențele Voastre,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Începem un an diplomatic în care aşteptările față de performanța de politică externă a României sunt foarte înalte. Măsura ambiției mele, și a echipei cu care lucrez, este dată de încrederea acordată de cetățenii români, prin votul lor, la 25 de ani de la Revoluție. Promisiunea mea de a face altfel de politică privește în mare măsură politica externă. Îmi doresc o politică vizionară în relațiile internaționale: mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă.

În același timp, tensiunile geopolitice din vecinătatea noastră imediată ne fac cu atât mai responsabili. Avem datoria să ne ridicăm, cu luciditate și înțelepciune, la nivelul așteptărilor statelor prietene și partenere. Cu acest prilej, vă mulțumesc încă o dată pentru urările și semnele de susținere transmise la preluarea funcției de președinte al României.

Vin în fața dumneavoastră în acest moment pentru a expune prioritățile de politică externă ale Președinției, ca parte a unui proiect ce depășeste anul 2015. Seriozitatea, coerența și predictibilitatea sunt principii care definesc construcția României puternice și prospere pe care și-o doresc toți cetățenii noștri. Cu atât mai mult, aceste principii trebuie să stea la baza politicii externe și de securitate națională.

Împărtășim valori comune legate de suveranitatea națională, statul de drept, drepturile și libertățile cetățenești, respectul față de legi - incluzând aici și normele internaționale, necesitatea cooperării, conservarea păcii și eliminarea oricărei surse de conflict. Din aceste motive, văd membrii Corpului Diplomatic acreditați la București nu doar ca punct de contact între mine și înalții reprezentanți ai statelor de provenință, ci și prieteni ai României și ai națiunii române.

Îmi doresc ca diplomații români să fie la fel recunoscuți în țările în care ne reprezintă. Buna colaborare pe care o avem cu dumneavoastră adaugă substanță și profunzime relațiilor externe ale României. Puterea oricărui stat se măsoară și în calitatea corpului diplomatic care îi servește interesele. Din acest motiv, Excelențele Voastre, sunteți oricând bineveniți aici.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Aspirăm la o politică externă puternic apropiată de cetățenii români, oriunde s-ar găsi aceștia. Apropiată de interesele nemijlocite, directe ale statului, fie ele politice, strategice, economice sau culturale. Aspirăm la o politică externă în măsură să protejeze cetățenii, comunitățile istorice românești și comunitățile noi din diaspora.

Ne propunem o politică externă cu o solidă componentă strategică, capabilă să se implice în găsirea celor mai bune soluții de a preveni sau încheia conflicte. Am convingerea că politica noastră externă poate să valorifice complet apartenența României la Uniunea Europeană și la Alianța Nord Atlantică. Și să confere substanță suplimentară relației de parteneriate în centrul cărora se află România.

Ne dorim o politică externă articulată la nivelul intereselor noastre economice, înțelegând că stabilitatea și prosperitatea unei națiuni sunt strâns legate între ele; o politică externă activă și în promovarea bogăției noastre culturale, a valorilor noastre naționale recunoscute universal. Ne dorim o politică externă a respectului și a demnității.

Ne aflăm într-o nouă etapă istorică. Ne confruntăm cu tendinţe de reîntoarcere spre abordări, modalităţi de raportare şi riscuri de tip clasic, concomitent cu apariţia unor riscuri de tip nou. Proiectele noastre de construcţie, de care rămânem profund ataşaţi, trebuie să ţină seama de aceste realităţi complicate. Confruntaţi cu dificultăţi sporite, trebuie să căutăm şi oportunităţile pentru un viitor mai sigur şi mai predictibil, o nouă perspectivă în care valorile noastre comune să fie susţinute şi protejate. Profilul geopolitic al României, ca şi cel al ansamblului noilor membri ai comunităţii euroatlantice, este readus direct în atenţie, plasându-ne în focarul dinamic al unor dezvoltări în bună măsură imprevizibile. România trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE și a NATO, iar păstrarea și utilizarea acestei poziții prioritizează relațiile construite de noi.

Doamnelor și domnilor,

În mod deosebit, doresc să mă refer la Parteneriatul Strategic cu SUA, reper fundamental al politicii externe a României. Acesta încununează dedicaţia cu care diplomaţii români şi americani au servit relaţiile bilaterale de-a lungul celor 135 de ani care au trecut de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Bucureşti şi Washington. România doreşte ca dialogul diplomatic şi colaborarea cu SUA să continue dinamic, aşa încât să se amplifice interacţiunea în domeniile principale ale Parteneriatul Strategic bilateral pentru Secolul XXI. O importanţă deosebită o are dezvoltarea cooperării economice, precum şi a schimburilor interumane, în educaţie, ştiinţă şi inovaţii. În anul 2015 va avea loc și operaţionalizarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu - proiect strategic semnificativ pentru securitatea ambelor state, precum şi pentru securitatea euroatlantică.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Europeană are a decide asupra modalităţilor de readaptare, asupra unui nou stadiu de construcţie. Realităţi presante ne vor obliga să facem alegeri mai tranşante decât cele cu care am fost obişnuiţi. Avem nevoie de decizii în direcţia aprofundării şi raţionalizării modelului integraţionist european. Acesta trebuie să devină mai coerent şi mai suplu, atât la nivelul funcţionării interne şi al protejării intereselor cetăţenilor, cât şi la cel al rezilienţei modelului şi rolului global ale Uniunii.

Contextul crizei economico-financiare, din care UE şi statele membre europene au făcut şi fac eforturi intense şi aprofundate să iasă, va continua să influențeze direcţiile de evoluţie ale proiectului european, potenţialul şi liniile de adâncire a integrării. S-au multiplicat, totodată, problemele şi punctele de criză în plan internaţional mai larg şi s-au accelerat transformările sistemice în mai multe arii globale, nu doar în vecinătatea imediată a UE. Trebuie să găsim resursele pentru a transforma aceste provocări, prin efort comun, creativ şi onest în tot atâtea posibilităţi de avansare a proiectului european - construcţie despre care suntem convinşi că merită întreaga noastră implicare. Consider că este în interesul Uniunii şi al tuturor să ne concentrăm atenţia asupra respectării valorilor şi principiilor europene şi asupra realizării proiectelor concrete.

Uniunea Europeană este rezultatul efectelor pozitive pe care aplicarea acestor valori şi principii le-a generat în plan economic, social şi cultural. Europa poate garanta prosperitatea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea la spațiul Schengen și prin adoptarea monedei Euro. Locul României este în spațiul Schengen, stat membru cu drepturi egale și depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier țin pur de considerente politice.

Deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naționale, ci în lipsa încrederii între parteneri, care duce la discriminare. Cred că putem depăși acest moment. Datoria partenerilor noștri europeni este de a fi corecți în evaluările lor și în implementarea regulilor. Credem în reguli care se respectă și care nu se schimbă în funcție de interese trecătoare. În conformitate cu asigurările pe care le-am primit din partea instituţiilor europene, ne aşteptăm ca România să devină stat membru al Spaţiului Schengen.

Mai mult decât atât, în spiritul unităţii şi al solidarităţii atât de necesare în prezent, România este pregătită să contribuie la perfecţionarea sistemului Schengen. Este nevoie, pe de o parte, ca libertatea de circulaţie - libertate fundamentală - să nu fie afectată, iar, pe de altă parte, să fie asigurat un control mai riguros la granițele externe ale UE.

Concluziile succesive pozitive ale rapoartelor pe Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă o recunoaștere a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenței și a predictibilității. Suntem convinși că vor fi urmați pe mai departe pașii drepți, corecți pentru a începe procesul de phasing-out al MCV pentru România.

Așadar, în fața dificultăților și a avertismentelor de orice natură, România își reafirmă angajamentul față de proiectul european, fiind ferm convinsă de superioritatea modelului politic, economic și de securitate al UE.

Anul 2014 a fost marcat de un paradox al înțelegerii importanței valorilor europene și democratice. În timp ce eurosceptismul se accentua în vechile democrații, iar reprezentanții săi își sporeau prezența în Parlamentul European, în Ucraina, cetățeni curajoși manifestau pentru dreptul lor de a-și consolida aspirațiile euroatlantice. Dar alegerile pentru Parlamentul European au demonstrat și că europenii sunt, în fapt, majoritar raționali și că nu fug după iluzii.

Românii, la rândul lor, au ales calea dezvoltării serioase și temeinice și nu s-au lăsat înșelați de promisiuni nefundamentate. UE rămâne cea mai puternică garanție a păcii și a stabilității, iar în fața discursurilor populiste rezistăm printr-o susținere neobosită a proiectului european în ansamblul său. În scopul unității noastre, trebuie să arătăm reținere în fața oricărei abordări care să accentueze ideea unei Europe cu două viteze.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Încep acest mandat cu gândul la pregătirea României pentru preluarea președinției Consiliului UE în anul 2019. Este o onoare să fiu cel care va conduce țara noastră în perioada celei mai înalte funcții de răspundere europeană. Este, în același timp, o responsabilitate pentru care trebuie să pregătim planuri solide în beneficiul comun al României și al celorlalte state membre.

Voi susține construcția unei strategii integrate de politică externă la care să contribuie toate instituțiile statului român, toți actorii politici, sociali și economici interesați de succesul acesteia, coordonator și garant fiind Președintele României. Este vital pentru dezvoltarea României să avem o politica externă și de securitate coerentă, asumată de Președinție, de Guvern și de Parlament. Cred că domeniul politicii externe poate fi primul debarasat de interese partizane și conjuncturale. Abordarea pe principiile seriozității și perseverenței trebuie să marcheze relația dintre România și statele membre ale UE, dar și pe cea dintre toate statele membre și cele vecine UE. Multe dintre țările care vor deține președinția UE provind din zona Europei Centrale și de Est, prilej extraordinar de stabilire a unor numitori comuni.

La începutul unei noi Preşedinţii a Consiliului UE, doresc să urez succes Letoniei şi să o asigur de deplina noastră susţinere în realizarea priorităţilor stabilite, pentru o Uniune Europeană mai competitivă. Vor fi de gestionat provocări multiple: în plan intern, în vecinătatea estică și sudică a Uniunii, dar și provocări cu caracter transversal, precum combaterea terorismului sau fenomenul migraţionist. În acest context, doresc să menționez că, independența României și a Europei este profund legată de independența și securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susținerii interconectorilor energetici și prin exploatarea resurselor proprii. România salută importanţa acordată obiectivului de realizare a Uniunii Energetice. Considerăm esenţială continuarea procesului de consolidare a solidarităţii în interiorul UE, între Uniune şi vecinii săi, precum şi a acordării de prioritate proiectelor de infrastructură din această regiune.

De asemenea, avem în vedere substanţializarea relaţiilor cu statele cu care am încheiat parteneriate strategice sau relaţii privilegiate şi consolidate precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Austria, Regatul Unit, Spania și Turcia. Vom continua să acţionăm pentru completarea acestui dialog bilateral prin cooperări sectoriale în special în sfera economică. Aceste aceste ţări se numără printre principalii investitori şi parteneri comerciali ai României. De mare parte din aceste ţări ne leagă, dincolo de interesele strategice, şi afinităţi speciale de istorie şi cultură. De asemenea, România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici, şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere circumscrise agendei europene.

Doamnelor și domnilor,

O vecinătate stabilă şi sigură este prioritară pentru România. Suntem activ implicaţi în procesul de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), în dimensiunile ei răsăriteană şi sudică. Aceasta trebuie să răspundă atât potenţialului de dezvoltare a relaţiilor dintre UE şi partenerii săi, cât şi provocărilor speciale pe care le ridică aceste vecinătăţi.

Parteneriatul Estic rămâne un instrument relevant pentru relaţionarea cu partenerii noştri din vecinătate, cu precădere în actualul context de securitate regional. În pregătirea Summitului de la Riga, din luna mai, considerăm necesar un proces de actualizare şi adaptare a Parteneriatului Estic, care să asigure realizarea unor obiective ambiţioase. Este esenţială consacrarea unei perspective europene clare a partenerilor din Parteneriatul Estic cei mai performanţi, care au voinţa politică şi care îndeplinesc condiţionalităţile necesare, prin implementarea riguroasă a principiilor diferenţierii şi „more for more". Summitul de la Riga este un bun prilej pentru a transmite un asemenea mesaj.

România va sprijini în continuare ferm eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, cele trei state care au semnat în cursul anului 2014 acorduri de asociere şi liber schimb cu UE, precum şi cooperarea cu celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. Evenimentele din Ucraina au aruncat o umbră de tristă amintire a Războiul Rece asupra anului 2014. Reiterez declarațiile privind atacurile asupra populației civile de pe teritoriul ucrainean ca fiind acte criminale condamnabile. Dar evaluarea situației în termeni ce ar trebui să aparțină istoriei trebuie să se oprească aici.

UE este un instrument care și-a demonstrat din plin eficiența în construirea păcii și a prosperității. Este și scopul pentru care a fost creată și nu avem voie să uităm acest lucru. Nu întâmplător existența sa coincide cu cea mai lungă perioadă de pace și prosperitate cunoscută de continentul european. România a beneficiat de apartenența la această construcție vizionară și va continua să contribuie la consolidarea sa.

În acest context, România condamnă încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și va continua să contribuie la materializarea aspirațiilor sale europene și euroatlantice. Parcursul european al Republicii Moldova si al Ucrainei rămâne una dintre preocupările principale de politică externă ale României. Motivul nu este doar cel al legăturilor istorice binecunoscute, ci și proximitatea României de zonele de conflict și de aceste state în care Federația Rusă acționează ilegal. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova au reconfirmat sprijinul popular pentru opţiunea politică proeuropeană. În pofida situaţiei regionale dificile, cetăţenii Republicii Moldova şi-au exprimat în mod curajos convingerea că aceasta este calea care le garantează prosperitatea, în cadrul unei societăţi cu instituţii democratice stabile pe termen lung. Suntem hotărâţi să sprijinim, ca şi până acum, întreprinderea în Republica Moldova a reformelor interne dificile în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Un guvern stabil și cu o viziune unitară proeuropeană sunt de preferat oricărei alte soluții de compromis. Sperăm ca liderii de la Chișinău să-și înțeleagă misiunea dată de cetățenii moldoveni și să își orienteze eforturile exclusiv în direcția consolidării democrației.

De asemenea, suntem preocupaţi de destinul partenerilor din Balcanii de Vest şi de promovarea unei viziuni integrate a conceptului de cooperare regională. Ţările din regiune angajate pe calea integrării europene vor găsi întotdeauna în România un partener de încredere.

România va continua să participe în mod activ, atât conceptual, cât şi operaţional, la dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună, inclusiv la misiunile şi operaţiile UE sub această egida. Țara noastră va aprofunda cooperarea pe acest palier cu statele partenere. România susţine consolidarea relaţiilor Uniunii cu partenerii săi strategici. Parteneriatul transatlantic rămâne unul din punctele centrale ale politicii externe a României, dar şi al Uniunii. Susţinem consecvent redinamizarea acestor relaţii fundamentale în cadrul noului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Acesta oferă șansă istorică de a ne regândi structura relațiilor economice și de a găsi noi pârghii pentru a ne asigura independența și libertatea economică, înțeleasă în termenii competitivității și pieței libere.

România va continua, în cadrul Alianţei Nord-Atlantice să-şi consolideze profilul de stat aliat european, cu vocaţie transatlantică, cu rol stabilizator şi predictibil în regiune. NATO constituie pentru România un pilon esenţial, indispensabil, pentru securitatea, prosperitatea şi apărarea valorilor politice, democratice şi de drept la care aderăm.

Prezenţa activă a României în cadrul NATO, calitatea contribuţiilor ei la eforturile aliate de susţinere a păcii, libertăţii şi democraţiei în lume au fost confirmate şi de agenda politică ambiţioasă cu care a participat la Summitul Alianţei din Regatul Unit, unde au fost evidenţiaţi pilonii esenţiali ai acesteia: capacitatea de a se răspunde credibil şi eficient la provocările actuale, soliditatea legăturilor transatlantice şi solidaritatea statelor aliate.

Este necesar ca, în condiţiile crizei de la graniţa de est a Alianţei, NATO să demonstreze, în continuare, unitate, solidaritate şi hotărâre în îndeplinirea sarcinii sale fundamentale - apărarea colectivă. Nu trebuie ca jocuri cu sumă nulă sau tentative de refacere a unor sfere de influenţă să afecteze stabilitatea regională şi securitatea euroatlantică, consolidate după încheierea Războiului Rece. Considerăm că este firesc ca de spiritul comunităţii euroatlantice, fundamentat pe libertate, democraţie şi securitate, să beneficieze şi statele aflate la est de România, care aspiră să facă parte din Alianţă.

Provocările recente la adresa securităţii internaţionale au reliefat clar importanţa pentru Alianţă a valenţelor strategice ale Mării Negre. România va continua să sprijine Ucraina, prin operaţionalizarea Fondului NATO de Sprijin în domeniul apărării cibernetice. Se vor asigura condiţiile necesare pentru sprijinirea celorlalţi parteneri ai Alianţei, cu accent pe Republica Moldova şi Georgia. Este necesar ca pe agenda NATO să se rezerve un profil accentuat securităţii şi stabilităţii Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, state cu semnificaţie aparte pentru climatul de securitate din ansamblul spaţiului euroatlantic. Se impune să fie reiterate mesajele puternice prin care NATO sprijină independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a acestor state, în cadrul frontierelor lor recunoscute pe plan internaţional şi reiterează susţinerea politică a eforturilor lor de reformă.

Are prioritate maximă punerea în aplicare completă şi la termenele convenite a deciziilor aliate adoptate la Summitul din Regatul Unit, cu un accent aparte în ceea ce priveşte Planul de Acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale menite să consolideze securitatea pe flancul estic, fie că este vorba despre măsurile de reasigurare, fie că este vorba de cele de adaptare a Alianţei, inclusiv în ce priveşte prezenţa concretă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici, inclusiv, desigur, în România. Aceste elemente au constituit o parte importantă a discuţiilor pe care le-am avut cu Secretarul general al NATO din 16 ianuarie.

Evenimentele din 2014 din vecinătatea estică au arătat că trebuie ca NATO să-şi consolideze capacitatea de anticipare, dată fiind modificarea permanentă a situaţiei pe planul securităţii. România este printre Aliaţii care au înţeles pe deplin necesitatea investiţiilor adecvate în capacităţile de apărare. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare reprezintă o expresie elocventă a atitudinii solidare a României şi în sfera cheltuielilor militare.

Doamnelor și domnilor,

Ameninţările la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre amplifică rolul strategic al României în promovarea unui climat de pace şi securitate la frontiera estică a UE şi a NATO. Vom urmări în continuare cu atenţie şi evoluţia conflictelor îngheţate, un element suplimentar de tensiuni în regiunea extinsă a Mării Negre.

Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor Uniunii Europene şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană. Revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar al dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea în politica externă rusă a principiilor dreptului internaţional. Încercarea de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune între state care ţin de epoci trecute, ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi - iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic.

Avem un interes special şi în dezvoltarea relaţiilor cu statele din Asia Centrală, intenţionând consolidarea dialogului politic şi intensificarea cooperării energetice şi economice. Asia Centrală poate juca un rol cheie în diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi ale Europei. De asemenea, dorim să facilităm fluxurile comerciale în şi dinspre Europa, prin realizarea unui coridor de mărfuri între Marea Neagră şi Marea Caspică, care să conecteze Asia Centrală la Europa şi, mai departe spre est, spre China. Portul Constanţa, coridorul dunărean, sunt atuuri importante pe care România le va folosi în acest demers.

România şi-a dezvoltat şi va continua să caute noi căi de a aprofunda şi diversifica o reţea dinamică de parteneriate, cu rezultate în bună măsură substanţiale, ca instrumente de susţinere a unor interese pragmatice, dar şi de coalizare în jurul unor obiective strategice împărtăşite, în primul rând din unghiul apartenenţei euroatlantice. Vom urmări căi mai eficiente de a da un nou impuls, substanţă suplimentară, valoare economică adăugată şi avantaje mutuale extinse, în relaţiile cu actori emergenţi, cu statele din spaţiile extraeuropene şi extraatlantice în general.

Obiectivul României de a-şi revigora şi de a-şi diversifica relaţiile cu statele din zona Asia - Pacific răspunde intereselor sale economice, dorinţei de a beneficia de colaborarea cu componentele unuia dintre cele mai importante motoare de creştere ale economiei mondiale. Dorim să dezvoltăm, în continuare, ansamblul relaţiilor cu Republica Populară Chineză, prin diversificarea cooperării economice şi extinderea legăturilor interumane. Abordăm acest obiectiv într-o manieră cuprinzătoare, realistă şi pe termen lung, care să răspundă intereselor noastre reciproce. Considerăm, că, în acest fel, vom contribui şi la realizarea obiectivelor Agendei cooperării strategice 2020 a relaţiilor UE-China. Lucrăm, de asemenea, pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, pentru substanţializarea parteneriatului cu Japonia, care are şi valenţe strategice, precum şi pentru implementarea parteneriatului extins cu India. Dăm atenţia cuvenită şi posibilităţilor de colaborare regionale oferite de Întâlnirile Asia-Europa şi de Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.

În Orientul Mijlociu, suntem în situaţia privilegiată de a avea relaţii tradiţionale cu toate statele din regiune, un rol important avându-l şi existenţa unor importante comunităţi româneşti sau de origine română în multe state. Cu Israelul, România întreţine relaţii diplomatice neîntrerupte încă de la înfiinţarea sa, reuşind să dezvoltăm un dialog şi o cooperare intensă. Avem vechi şi puternice relaţii de parteneriat cu statele arabe. În virtutea acestei colaborării tradiţionale, avem datoria şi interesul comun să impulsionăm raporturile noastre politico-diplomatice, îndeosebi pentru a contribui la revitalizarea relaţiilor economice şi comerciale. Ne propunem valorificarea la întreaga sa capacitate a potenţialului economic al relaţiilor dintre România şi statele din Orientul Mijlociu, prin deschiderea unei noi etape în cooperarea economică.

Este importantă valorificarea capitalului de simpatie şi de încredere reciprocă acumulat pe planul relaţiilor dintre Românie şi statele Africii. În acest scop este nevoie de elaborarea şi concretizarea unor proiecte cooperare concrete, mutual avantajoase, în domenii precum educaţia şi formarea profesională, cercetarea, transferul de tecnologie și agricultura. Ca stat al Uniunii Europene, România va continua să participe la acţiunile menite să contribuie la securitatea, stabilitatea şi dezvoltarea statelor africane, dorind ca solidaritatea şi colaborarea dintre cele două continente să se consolideze. Consider că realizarea unei capacităţi instituţionale eficiente trebuie să rămână un obiectiv prioritar al statelor africane, iar România dispune de experienţa necesară dezvoltării capacităţii statale poate sprijini aceste eforturi prin promovarea expertizei ţării noastre în domeniul tranziţiei la o societate democratică.

Evoluţiile din ultimii ani au demonstrat o creştere a interesului reciproc al comunităţii oamenilor de afaceri din România şi din America Latină, care s-a concretizat prin importante creşteri atât în ceea ce priveşte cooperarea economică în general, cât şi schimburile comerciale. Intenţionăm să dinamizăm dialogul politic bilateral cu statele latino-americane, pentru a consolida acest proces, ca parte a diversificării prezenţei internaţionale a României pe plan economic şi a reducerii dependenţei de anumite pieţe.

Doamnelor și domnilor,

Am intrat în cel de-al 70-lea an de existenţă a Organizației Națiunilor Unite - forul cu vocaţie universală căruia, la fondare, i-au fost încredinţate pacea şi securitatea internaţională. În acest an, ONU urmează să adopte agenda de dezvoltare post-2015, să încheie a treia Conferinţă internaţională privind finanţarea dezvoltării, să desfăşoare a treia Conferinţă de evaluare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare şi să convină un nou acord global în domeniul schimbărilor climatice. La 14 decembrie 2015, se vor împlini şase decenii de la aderarea României la ONU, prilej de bilanţ şi de scrutare a perspectivelor, sub semnul dorinţei ca România să continue să participe activ la activitatea Organizaţiei.

În cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, România va continua să-şi consolideze rolul de „stat-far" în Europa Centrală şi de Est şi va sprijini dezvoltarea dimensiunii politice a organizaţiei şi implicarea sa în soluţionarea problemelor globale.

Reafirmăm angajamentul asumat de România pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului, orice tentativă de diminuare a principiilor universalităţii şi indivizibilităţii drepturilor omului fiind, pentru noi, de neacceptat. Evenimentele recente din Europa ne arată că se impun eforturi susţinute pentru apărarea valorilor democratice și a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Este important să ne unim eforturile în lupta împotriva tuturor celor care prin acţiunile lor aduc, într-un fel sau în altul, atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oricărei persoane, fie că este vorba de dreptul la viaţă sau la libertatea de opinie, de expresie sau de credinţă.

Pe fondul creşterii în ultima perioadă a numărului de acte de violenţă motivate religios in diferite colţuri ale lumii, România este implicată activ, alături de principalii ei parteneri externi, în acţiunile şi activităţile comunităţii internaţionale de combatere a acestor fenomene şi de promovare a dialogului interreligios şi interconfesional în scopul creării unui climat bazat pe respect reciproc, indiferent de orientarea religioasă sau de credinţă.

În lumea contemporană, caracterizată de diversitate culturală, libertatea de religie sau credinţă, toleranţa şi dialogul interreligios joacă un rol esenţial în consolidarea societăţilor democratice. Diversitatea religioasă trebuie privită ca o resursă în dezvoltarea societăţii, iar gestionarea adecvată a diversităţii culturale şi religioase înseamnă recunoaşterea contribuţiei acestei diversităţi la viaţa socială a comunităţii.

Legat de această temă, doresc să menționez dorința acestei admnistrații de a spori atenția asupra efectelor benefice pe care o diplomație culturală asertivă le poate avea pentru accentuarea dialogului între cetățenii lumii și a interconectivității națiunilor. Dialogul susținut între națiunile lumii contribuie la o mai bună încredere între culturi, previne neînțelegerile și contribuie la reducerea conflictelor socio-culturale. Din aceste motive, Excelențele Voastre, vă rog să vedeți în mine un partener în avansarea colaborării pe acest palier.

România va continua să participe la aceste eforturi, prin care sunt sprijinite democraţia şi respectarea drepturilor omului. Un accent deosebit îl vom pune pe situaţia românilor din statele din vecinătatea noastră estică. Politica României în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor care aparţin grupurilor de minoritari etnici beneficiază de recunoaştere din partea comunităţii internaţionale ca model în materie.

În România toate cultele îşi pot desfăşura activitatea fără niciun fel de restricţii, în conformitate cu propriile norme şi tradiţii. Prin promovarea dialogului interconfesional şi susţinerea politicilor de prevenire a conflictelor interreligioase, România susţine libertatea de religie, toleranţa și nediscriminarea religioasă.

Totodată, ne revine o mare responsabilitate legată de conservarea valorilor româneşti, promovarea identităţii religioase şi a prosperităţii comunităţilor noastre rezidente în alte state. Suntem îndreptăţiţi astfel să ne aşteptăm ca statele pe teritoriul cărora trăiesc comunităţi româneşti să adopte măsuri similare, menite să asigure protejarea identităţii naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi.

Dorim să fim un partener de încredere pentru guvernele din statele unde trăiesc comunităţi româneşti şi să îi asigurăm de sprijinul nostru pentru orice apel făcut pentru apărarea democraţiei şi drepturilor omului. Ca promotoare a Cadrului Uniunii Europene pentru strategiile naţionale de integrare a romilor, România protejează drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor săi, inclusiv pe cele ale persoanelor de etnie romă şi susţine necesitatea ca, în Europa, să se ia în considerare aspectele transnaţionale ale acestui dosar, concomitent cu recunoaşterea necesităţii eforturilor coroborate.

Aş dori să amintesc, în acest context, şi de angajamentul ferm şi fără echivoc al României pe calea asumării trecutului, comemorarea victimelor Holocaustului, lupta împotriva antisemitismului şi xenofobiei. Eforturile coerente făcute de autorităţile române în această direcţie de peste un deceniu sunt recunoscute pe plan internaţional. Preluarea, în cursul anului 2016, de către ţara noastră a preşedinţiei Alianţei Internaţionale de Amintire a Holocaustului va constitui un bun prilej de a avansa programele aflate în derulare şi de a promova experienţa României în domeniu, mai ales în regiunea noastră.

Din perspectiva contribuţiei concrete ca membru al comunităţii euroatlantice şi actor relevant în spaţiul internaţional, rămânem profund dedicaţi intereselor comunităţilor româneşti din afara ţării şi ne vom intensifica efortul de a întări raporturile, ca ţară de origine, cu diaspora noastră - în virtutea aportului cât de poate de semnificativ al acesteia la dezvoltarea şi prosperitatea noastră internă, la mai vizibila şi mai buna situare a României în lume. La viaţa economică şi socială a statelor pe care dumneavoastră le reprezentaţi participă numeroşi români, care au optat să trăiască şi să muncească acolo. Autorităţile române, inclusiv serviciul diplomatic, le acordă o atenţie deosebită. Dorim ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să se simtă protejaţi şi să beneficieze de libertatea şi de posibilitatea de a-şi păstra identitatea etnică şi religioasă şi totodată de drepturile individuale, de a muncii şi de a beneficia fără discriminare de rezultatul muncii lor, în conformitate cu convenţiile internaţionale în materie.

La rândul lui, statul român este deschis spre diversitatea etnică şi religioasă a celor care trăiesc şi muncesc pe teritoriul lui. De altfel, în forurile internaţionale competente, au fost apreciate politica noastră, cadrul nostru legal şi instituţional pe acest plan. Pentru atingerea acestor obiective, însă, este nevoie ca instituția Ministerului Afacerilor Externe să fie puternică și respectată, să aibă resurse financiare și umane îndestulătoare pentru a-și îndeplini rolul strategic. De asemenea, intenționez să aprofundez colaborarea dintre Administrația Prezidențială și Parlamentul României. Consider că este necesară o coerență în abordarea temelor de politică externă și îmi doresc să institui practica bunei colaborări între specialiști care să lucreze pe aceleași subiecte. Diplomația parlamentară este o sursă complementară dezbaterilor interguvernamentale și la nivelul șefilor de stat și un instrument folositor care necesită atenție sporită.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Deși dețin de doar o lună funcția de Președinte al României, am avut tristul prilej, ca și dumneavoastră, de a exprima condoleanțe și solidaritate din partea națiunii române în două situații diferite, pentru atacuri sângeroase la adresa unor civili. Nu dorim ca generații viitoare să cunoască ororile conflictelor de orice fel. Dar asta nu înseamnă că oricine amenință modul de viață al oamenilor născuți liberi nu se va întâlni cu un răspuns pe măsură.

O politică externă puternică poate asigura întotdeauna un răspuns rapid. Politica externă a României va fi eficientă și creativă și va răspunde dinamicii accelerate din regiune.

Excelențele Voastre, închei mulțumindu-vă pentru prezență. Vă doresc un an nou bun, de succes. La mulți ani!

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.