Concluzia vizitei lui Klaus Iohannis în Germania: SCHENGEN NEIN! Restul, o telenovelă cu fotografii și like-uri

Email Imprimare PDF


"Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria", a declarat Angela Merkel în legătură cu mult așteptata aderare a României la spațiul Schengen. Adică pas și mai vorbim! Nouă ne plac cei mici și ascultători!

 

Răspunsul a surprins prin duritatea sa delegația României care nu se aștepta la o asemenea reacție și naște întrebări legate de pregătirea vizitei și de necunoașterea modului în care Germania se raportează la aderarea României la spațiul Schengen. Probabil Lazăr Comănescu ar trebui întrebat de ce! Întrebat mai serios și nu de Klaus Iohannis ci de șefii săi...


În rest poate este de remarcat bucuria crainicului televiziunii publice care se bucura că fotografia cu Klaus iohannis și Angela Merkel luase vreo 40.000 de lik-uri în câteva ore! Asta da realizare!

Declarația comună Iohannis - Merkel, integral, prezentată de Administrația Prezidențială

"Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Astăzi este în vizită la noi Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, la Berlin, în vizita sa de inaugurare. Pentru noi este o mare bucurie, noi am urmărit campania electorală în România şi putem să spunem că aici, în Germania, ne-am bucurat de victoria lui Klaus Iohannis, pentru că dânsul este un reprezentant al minorităţii germane, dar ceea ce contează este că majoritatea românilor l-au votat ca Preşedinte. În discuţia noastră ne-am propus să încurajăm buna cooperare dintre Germania şi România, putem să realizăm mai multe schimbări, anume în două direcţii, pe de-o parte, în direcţia cooperării în problemele europene, privind politica externă europeană, cu vecinii României, care, bineînţeles, sunt, momentan, de o mare însemnătate strategică, privind Balcanii de Vest, problema Moldovei, problema Ucrainei, care, din perspectiva României, nu este atât de departe precum este din perspectiva Germaniei, dacă ne uităm doar la situaţia geografică.

Oamenii din ţările noastre au relaţii culturale şi umane apropiate. Noi suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi, avem un volum de schimb comercial de peste 200 de miliarde de euro. Germania este un mare investitor în România şi vrem să dezvoltăm această colaborare. De asemenea, colaborăm în NATO şi aşa vom face şi mai departe. Am vorbit despre consolidarea statului de drept, despre combaterea corupţiei, sistemul de justiţie. Uniunea Europeană a constatat faptul că există progrese remarcabile şi cred că România va continua pe acest drum. Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Am vorbit şi despre câteva proiecte economice de mare importanţă. Cred că implementarea mijloacelor de finanţare europene, implementarea posibilităţilor de a îmbunătăţi calitatea vieţii este un punct important. Guvernul României apreciază această prioritate. A fost o discuţie foarte prietenoasă şi vrem să continuăm acest schimb prietenos şi în viitor. Ne vom vedea la întâlniri în cadrul Consiliilor Europene şi vom avea o agendă comună în ce priveşte Ucraina şi alte provocări legate de politica externă. Încă o dată, bine aţi venit la noi, în Germania.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc foarte mult, doamna Cancelar, mulţumesc foarte mult pentru primirea deosebită şi pentru excelenta discuţie pe care am avut-o. Este o bucurie şi o onoare să mă aflu astăzi, aici, la Berlin. Le mulţumesc atât domnului Preşedinte federal Joachim Gauck, cât şi doamnei Cancelar federal Angela Merkel pentru invitație și pentru primirea deosebit de frumoasă. Sunt foarte mulțumit de discuţiile purtate. Alături de doamna cancelar Merkel, am trecut în revistă evoluția relațiilor bilaterale din punct de vedere economic, cultural și, sigur, politic. Pentru noi, Germania este nu doar principalul partener economic al României, dar şi unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog in interiorul Uniunii Europene şi pe scena internaţională.

În sfera economică, am evaluat cu satisfacție evoluția schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin tendinţa ascendentă. Am apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi şi am afirmat deschiderea şi interesul nostru pentru atragerea unui număr și mai mare de companii germane. Din discuția de astăzi a reieșit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare prin sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale. Am evocat în cadrul întrevederii diversitatea oportunităţilor de cooperare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de parteneriat. Avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive şi care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020. Atât doamna cancelar federal Merkel, cât și eu, am subliniat importanța punții de legătură creată în mod natural de comunitățile germane din România și de comunitățile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane și un model de abordare, în adevărat spirit european.

Desigur, am discutat o serie de chestiuni din actualitatea europeană. Atractivitatea Europei este generată şi de bunăstarea sa şi de succesul economic. Am fost de acord că acest succes trebuie garantat prin dedicarea unor eforturi susţinute pentru menţinerea şi sporirea competitivităţii globale. În acest sens, este esenţială consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, inclusiv prin desăvârşirea Uniunii Bancare.

Am reafirmat necesitatea de a apăra cu fermitate, atât prin luările de poziţie cât şi prin faptele noastre, valorile europene - cele care au permis ca Uniunea Europeană să devină un proiect model. Totodată, am discutat şi convenit să continuăm acest dialog despre modalităţile de a consolida coeziunea internă, dialogul intercultural și implicarea responsabilă a cetăţenilor noştri și din alte state ale Uniunii Europene la construcţia spaţiului comun de stabilitate, prosperitate și democraţie.

Am abordat în cadrul întrevederii și subiectul aderării României la spațiul Schengen. Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv. Există argumente pe care le credem convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve invocate în trecut în acest proces. Raportul recent MCV reprezintă un asemenea argument.

În egală măsură, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea și contribuția deja demonstrată de România la asigurarea securității frontierei externe a Uniunii.

Am abordat, de asemenea, teme de actualitate de pe agenda internațională și, în mod deosebit, aspecte ce țin de securitate pe continentul nostru. Am conchis că toate eforturile trebuie depuse pentru identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Mi-am exprimat admirația față de eforturile Germaniei, si ale cancelarului Merkel personal, care vizează acest obiectiv. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, pentru implementarea cu bună-credinţă şi în interesul păcii a Acordului Minsk II, de către toate părţile implicate in conflict. Am reafirmat susţinerea perspectivei europene a statelor membre ale Parteneriatului Estic și a Republicii Moldova, în mod deosebit, dar și a țărilor din Balcanii de Vest. Este datoria şi interesul nostru direct ca aceste regiuni să facă parte din dezvoltarea proiectului european, asumându-și integral toate elementele acquis-ului comunitar. În final, o discuție foarte bună, foarte constructivă! Mulțumesc, doamna Cancelar!

Întrebare: Bună ziua! Vă mulţumesc. O întrebare atât pentru doamna Cancelar, cât şi pentru domnul Preşedinte. Credeţi că există riscul ca Rusia să facă în Republica Moldova aceleaşi lucruri pe care le-a făcut în Ucraina? Mulţumesc.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Sperăm că nu. Cred că suntem în etapa în Ucraina, la care lucrăm, să apară un armistiţiu care să dureze mai mult timp, să se ajungă la o situaţie în care să putem implementa măsurile Acordului de la Minsk din septembrie, împreună cu preşedintele francez, de mult încercăm să rezolvăm conflictul din Transnistria. Nu trebuie să uităm că acest conflict există şi că toate încercările internaţionale nu au dus la o soluţie şi trebuie să lucrăm mai departe. Nu se poate spune că în Moldova lucrurile stau aşa cum ne-am dori.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În momentul de faţă nu avem semnale că situaţia se îndreaptă într-acolo, însă este clar că este în interesul întregii regiuni, mai exact a întregii Europe, ca în Ucraina situaţia să se stabilizeze şi să se normalizeze. Orice altceva ar fi o problemă imensă pentru întreaga regiune şi pentru întreaga Europă. Alaltăieri am fost în Republica Moldova, am discutat aceste chestiuni şi în chestiunea Transnistriei i-am rugat pe toţi cei cu care am avut discuţii să continue eforturile de ameliorare, în special în formatul 5+2, în care se încearcă deblocarea dosarului transnistrean.

Întrebare: Doamna Cancelar, Preşedintele solicită o prezenţă NATO mai mare în România, din cauza conflictului dintre Ucraina şi Rusia. Susţineţi această solicitare? Şi, domnule Preşedinte, cum consideraţi relaţia cu românii din Germania? Există multă sărăcie şi puţine forţe de muncă calificate. Ce poate face România pentru a-şi împiedica românii de la emigrare?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Nu am fost... Vreau să spun ceva despre emigrarea dinspre România către Germania, nu vreau să generalizăm. Bineînţeles că există şi multă forţă de muncă calificată din România care îşi face munca aici, de aceea cred că trebuie să menţionăm acest fapt. În ce priveşte prezenţa în NATO, cred că se poate înţelege din situaţia regională că România se găseşte într-o situaţie strategică care iese în evidenţă. Am discutat faptul că nu trebuie să ne uităm doar la zona baltică şi la Polonia, ci şi că Ucraina este în zonă şi, în ce priveşte vecinătatea cu Moldova, este un vecin direct al României şi am făcut paşi importanţi pentru implementarea politicii de vecinătate şi cred că România joacă un rol important şi în această chestiune.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să răspund în limba română, însă, dacă nu este foarte clar, vă rog să întrebaţi din nou. Problema migraţiei sărăciei este o problemă care, din nefericire, s-a amestecat de prea multe ori cu problema liberei circulaţii a forţei de muncă în Europa. Libera circulaţie a forţei de muncă este un bun câştigat, enorm de valoros, pentru noi toţi în Europa. Din păcate, când este vorba despre România, se vede prima dată migraţia sărăciei, care nu este semnificativă numeric, şi se vede foarte greu şi foarte rar se discută un fenomen, care este semnificativ, este problematic pentru România şi este un câştig net pentru Germania, este vorba de migraţia forţei de muncă calificată şi foarte calificată care pleacă din România şi vine în Germania. Cunosc personal sute de astfel de persoane, ca să nu spun mii, că ar fi exagerat, care au plecat din România, au venit în Germania, s-au integrat, in no time, perfect şi care muncesc aici cu folos. Pentru România aceste persoane sunt o pierdere. Sistemul nostru educaţional este relativ performant, dar o ţară ca România are o problemă dacă părţi semnificative din forţa de muncă foarte calificată pleacă. Acest fenomen se numeşte brain drain şi este în interesul nostru să găsim o contracarare. Numeric, cei care pleacă din România şi vin, de exemplu, în Germania calificaţi şi muncesc este de multe ori mai mare decât numărul celor care sunt socotiţi migranţi ai sărăciei. România va trebui să se confrunte cu această problemă şi acest fenomen poate fi stopat în măsura în care reuşim să inducem o dezvoltare economică sustenabilă, o creştere sensibilă a veniturilor, mai ales a tinerei generaţii, şi în măsura în care reuşim, prin transparentizare şi în procedurile publice, dar şi în procedurile de carieră în mediul privat, să garantăm tinerilor o şansă bună, o şansă reală în carieră lor, fie în spaţiul public, fie în spaţiul privat. Există semne bune. Sunt oameni tineri care se hotărăsc să se întoarcă în România, fiindcă acum ei cred că şi la noi se poate. Dar mai este mult de lucru.

Întrebare: Bună ziua! O întrebare pentru doamna Cancelar Angela Merkel. Consideraţi că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul Raport MCV al Comisiei Europene? Mulţumesc.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Aţi menţionat că ultimul raport a fost deja mai pozitiv. Credem şi noi că reforma va fi implementată mai departe consecvent, vom vorbi despre următorii paşi, nu pot să spun nimic acum, însă înţeleg că România aşteaptă un răspuns în curând care să arate că există progrese şi vom reveni asupra acestei chestiuni, am convenit acest fapt.

Întrebare: Am o întrebare în ceea ce priveşte Moldova şi aş fi vrut să aflu de la dumneavoastră care sunt măsurile concrete cu care credeţi că o puteţi ajuta pe Moldova în ce priveşte stabilizarea vizavi de Est. Domnule Preşedinte, încă o întrebare, în ce priveşte ungurii din ţara dumneavoastră, pentru că şi din partea ungurească există păreri agresive vizavi de sprijinirea minorităţii sau slaba sprijinire a minorităţii.

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: În ce priveşte Moldova, ca membru al Parteneriatului Estic, s-a semnat un acord de asociere, care se află în proces de ratificare în Parlamentul german. În plus, Moldova va primi ajutor substanţial din partea Uniunii Europene. Suntem legaţi şi politic foarte îndeaproape cu Moldova. Deci, vom ajuta Moldova şi ne-am îngrijit de discuţiile 2+5 şi acum, cu Ucraina, atenţia a crescut, pentru că situaţia este deosebit de grea. Ne-am declarat şi ca susţinători ai alegerilor drepte în Moldova. De asemenea, sancţiunile Rusiei împotriva Moldovei din august au provocat ajutor României în ce priveşte exportul produselor agricole şi cred că există mulţi paşi mici care au arătat că Moldova este un partener apropiat de-al nostru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În ce priveşte tema ungurilor, este clar că interesul Ungariei în ce priveşte minorităţile ungureşti din afara Ungariei este neobişnuit de mare. Nu ne simţim ameninţaţi de acest fapt în România, însă suntem foarte atenţi atunci când un stat vecin are un interes atât de mare pentru o minoritate. Minoritatea maghiară are reprezentanţi politici în România. Aceştia sunt partenerii noştri de discuţie. Cu aceşti politicieni mă întâlnesc des, vorbim despre chestiuni şi vă pot asigura că în România nu există o problemă a maghiarilor".

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.