În schimbul a ce ar putea România să recunoască Kosovo? Sau să continue să nu-l recunoască!

Email Imprimare PDF

În schimbul a ce ar putea România să recunoască Kosovo? Sau să continue să nu-l recunoască!
Problema recunoașterii sau continuarea nerecunoșterii Kosovo ca stat poate fi jucat inteligent de România. Asta dacă nu cumva interese politice sau economice ale unor grupuri de interese (inclusiv din serviciile de informații) vor încerca să negocieze pe bani interesele naționale românești, transmite Romanian Global News.

România are în Serbia (Timoc) circa 300.000 de conaționali nerecunoscuți ca minoritate națională românească și supuși unui adevărat genocid cultural de către autoritățile sârbe. Românii/vlahii din Timoc sunt urmăriți de poliție și securitate li se refuză dreptul real la educație în limba română, li se refuză dreptul de apartenență la Biserica Ortodoxă Română, nu au mass-media în limba maternă.

Aceleași autorități sârbe refuză în Voivodina unde mai trăiesc 35.000 de români retrocedare propietăților confiscate de comuniști comunității românești. Asta în condițiile în care România a retrocedat celor 22.000 de sârbi din România toate propietățile confiscate de regimul comunist le-a dat loc în Parlament, școli, mass-media și biserică în limba sârbă. Inclusiv un buget de circa 900.000 de euro.

Nerecunoașterea Kosovo de către București nu a adus nimic bun celor 335.000 de români din Serbia, ba dimpotrivă, Belgradul continuă agresiv politicile de asimilare.

Nerecunoașterea Kosovo a adus bani pentru diverse grupuri de afaceri legate de serviciile secrete din România și Serbia. Bani nu statului român ci celor care sub umbrela colaborării "frățești" se îmbogățesc și manipulează, atât la București cât și la Belgrad, informațiile despre situația reală și gravă a românilor/vlahilor din Serbia.

În Albania, care practic face un lobby intens pentru recunoșterea Kosovo ca stat, ca o primă etapă în procesul de integrare a acestui teritoriu în statul albanez, trăiesc circa 300.000 de români/aromâni pe care statul albanez nu-i recunoaște ca minoritate românească. Ca și românii/vlahii din Serbia și românii/aromânii din Albania sunt lipsiți de cele mai elementare drepturi legate de păstrarea și dezvoltarea identității naționale. Până în acest moment deși s-a promis retrocedare Casei Iorga din Saranda, Albania nu s-a ținut de cuvânt.

În condițiile în care cei 520 de albanezi din România sunt recunoscuți ca minoritate, au reprezentant în Parlamentul României, au buget substnțial alocat păstrării identității lor.

Statul care se opune cel mai puternic recunoașterii celor 300.000 de români/aromâni din Albania ca minoritate națională românească este Grecia, care pentru a preîntâmpina deschiderea discuției legată de minoritate română/aromână din Grecia (circa 2000.000 de persoane) duce o politică de grecizare a românilor/aromânilor din sudul Albaniei, dând cetățenie greacă pe bandă rulantă acestei comunități printr-o procedură simplificată.

Și legăturile cu serviciile secrete grecești sunt întreținute discret de băieți cu ochi albaștri din România. Încă de pe timpul lui Ion Iliescu care, după ce Ana Pauker a închis școlile românești din zonă, a promis grecilor că România va lăsa uitării milioanele de români/aromâni din Nordul Greciei.

În condițiile în care, alimentat discret de rețelele isalamiste și wahabiste, în Macedonia se pregătește un conflict care va inflama din nou zona, România ar trebui să fie mult mai prezentă și activă întrun spațiu cu multă populație românească. Ambasadorii români ar trebui să mai învețe să iasă din ambasade și nu numai la recepții ci în zonele locuite de români/aromâni pe care să-i asigure și să-i încurajeze că România le este alături. Și să le finanțeze activitățile!

În această cheie trebuie jucată recunoașterea sau nerecunoașterea Kosovo. Evident dacă cumva, pe cineva din conducerea statului român îl mai interesează interesele naționale românești.

Ponta aruncă din când în când, problema pe agenda de discuții. De ce? Nici el nu știe prea bine! În orice caz românii lipsesc din proiecțiile sale! Ca și din cele ale lui Iohannis dealtfel!

Premierul Victor Ponta a participat recent la Summitul din capitala Albaniei, unde s-au reunit şefii statelor din Europa de sud-est, după ce a primit acordul preşedintelui Klaus Iohannis de a reprezenta România. La scurt timp după reuniune, Ponta a declarat pentru o televiziune kosovară că România ar putea recunoaşte Kosovo, informaţie preluată şi de postul sârb B92, scrie www.adevarul.ro.

„În 2008, România a decis să nu recunoască Kosovo. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat de atunci. Guvernele s-au schimbat şi noi decizii asupra recunoaşterii Kosovo ar putea fi luate", a spus Ponta. Potrivit ziarului de limbă albaneză Epoka E Re, Ponta „a subliniat faptul că unul dintre principalele motive este că Kosovo şi Serbia îşi desfăşoară dialogul cu succes".

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit săptămâna trecută cu premierul, la câteva zile înainte de plecarea lui Victor Ponta spre Tirana. Iohannis a declarat apoi, într-o conferinţă de presă, că l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Summit, dar fără să detalieze ce ar presupune mandatul de la Cotroceni.

Surse din apropierea premierului Victor Ponta au declarat pentru „Adevărul" că problematica recunoaşterii Kosovo nu a fost discutată la Cotroceni: „Nu s-a discutat această chestiune între preşedinte şi premier. Dosarul recunoaşterii Kosovo nu se află pe agenda Guvernului şi nu a fost discutat în niciun fel."

Potrivit aceloraşi surse, declaraţiile premierului Ponta ar fi fost scoase din context de televiziunea kosovară care le-a transmis. „Victor Ponta nu a spus explicit că România ar susţine recunoaşterea Kosovo. Este o supralicitare a declaraţiei. A spus, în schimb, că s-au schimbat multe din 2008, de când România a decis să nu recunoască independenţa Kosovo", au precizat sursele citate.

Varianta „supralicitării" declaraţiei lui Ponta de către presa kosovară este susţinută şi de la Cotroceni. Surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale au declarat pentru „Adevărul" că declaraţiile premierului, unele interpretabile, au fost scoase din context: „Nu a spus că România ar recunoaşte independenţa Kosovo, sunt nişte declaraţii care, probabil, au fost scoase dintr-un anumit context şi care, atenţie, vin pe filiera kosovară".

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a comentat situaţia, pentru „Adevărul", şi a subliniat că o decizie privind recunoaşterea Kosovo nu poate fi „o simplă poziţie politică". „O astfel de decizie privind politica externă presupune consultare, dezbatere şi un consens politic şi nu poate fi anunţată ca o simplă poziţie politică. Este o temă care trebuie abordată cu multă seriozitate, iar momentul este unul special, dacă ne gândim la alte zone şi state care încearcă să rescrie harta", a spus Diaconescu, care a amintit că, până acum, România a fost consecventă deciziei de a nu recunoaşte independenţa Kosovo.

Premierul Victor Ponta l-a anunţat în 2013, pe vicepreşedintele SUA Joe Biden, că România ar putea recunoaşte independenţa Kosovo în 2015. În acelaşi an, preşedintele Traian Băsescu a comentat situaţia şi le-a spus ambasadorilor români că nu trebuie făcută confuzie în privinţa atribuţiei sale constituţionale de a recunoaşte independenţa Kosovo, având în vedere că există o declaraţie la "nivelul Guvernului" pe această temă.

"Potrivit Constituţiei, preşedintele este cel care poate recunoaşte sau nu un stat", a spus Băsescu la acea dată.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.