Petru Bogatu: Rusia cade peste Republica Moldova

Email Imprimare PDF


Multă lume a văzut la televizor, în 2001, cum prăbuşirea, în urma atacului terorist, a turnului de nord din complexul World Trade Center, a provocat, în 24 de ore, avarierea, iar apoi ruinarea unei mai mici clădiri învecinate. Cam acelaşi efect devastator poate să-l aibă căderea grabnică a Rusiei asupra Republicii Moldova, scrie Petru Bogatu în www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Zace pe fundul prăpastiei

Kremlinul ne pregăteşte o surpriză neagră, în faţa căreia pălesc toate embargourile pe care le-a instituit anterior asupra vinurilor, fructelor sau zarzavaturilor moldoveneşti. Până şi războiul de la graniţele noastre răsăritene, pe fundalul noii ameninţări, nu mai pare chiar atât de înspăimântător.

Ar fi un dezastru, bineînţeles, să ne trezim, Doamne fereşte, din dezbaterea sterila pe corupţie şi miliardul furat cu tancuri ruseşti la Nistru sau chiar dincoace de malul lui drept. Totuşi, pericolul unei invazii directe este doar o probabilitate. Şi încă una destul de mică.

În schimb, impactul prăbuşirii economice a Federaţiei Ruse, care se produce sub ochii noştri, este deja o certitudine. Alexei Ulyukayev, ministrul Economiei în Guvernul lui Dmitri Medvedev, a recunoscut că ţara sa a atins fundul fragil al prăpastiei. În 2015, contracţia economică va constitui 3,8%.

Cel mai grav lucru este, însă, faptul că Moscova, potrivit experţilor internaţionali, nu are nicio şansă să iasă la suprafaţă. Ei îi este scris să zacă la fund mulţi ani înainte, ceea ce înseamnă putrezire lentă şi apoi moarte sigură.

Falit şi de aceea rău de gură

Este limpede că omenirea intră în era petrolului ieftin. Suprasaturarea pieţei, concurenţa acerbă, intrarea în competiţie a Iranului, dar şi ascensiunea surselor energetice alternative exclud scumpirea lui.

La toate acestea se adaugă sancţiunile occidentale pe care nimeni nu are de gând să le anuleze în viitorul previzibil. Ca rezultat, băncile şi companiile ruse, care nu au dreptul să se împrumute peste hotare, se asfixiază în urma deficitului acut de valută forte.

În aceste condiţii, PIB-ul real al Rusiei, de la anexarea Crimeii încoace, practic s-a înjumătăţit. Scăderea preţurilor la petrol şi gaze, care asigură jumătate din bugetul de stat, criza chineză şi izolarea economică provoacă deprecierea abruptă a rublei, fapt care, la rândul său, generează valuri inflaţioniste primejdioase.

Veniturile reale se diminuează, locurile de muncă se reduc, populaţia sărăceşte. Iar primele victime ale recesiunii sunt migranţii din fostele republici sovietice.

Potrivit ultimelor estimări, piaţa rusă a muncii se va chirci atât de mult până la finele anului curent, încât se va închide ermetic pentru străini. Nu va mai fi nevoie ca Moscova să inventeze bariere în faţa tadjicilor, kirghizilor, uzbecilor sau moldovenilor. Aceştia, în lipsa locurilor de muncă, vor da bir cu fugiţii singuri şi nesiliţi de nimeni.

De altfel, deja se vede de la o poştă că Putin se pregăteşte pentru supravieţuirea regimului său în condiţiile unui declin economic de durată. Isteria antiamericană şi antioccidentală a puterii şi presei ruse nu are menirea să pregătească statul de un război cu SUA şi NATO, după cum îşi imaginează unii, ci să inducă pe plan intern senzaţia cetăţii asediate.

Creând impresia unei mari primejdii din afară, liderul de la Kremlin vrea să distragă atenţia populaţiei de la gravele probleme interne. Putin este falit şi tocmai de aceea rău de gură.

În treacăt fie spus, şi aventura ucraineană l-a avut drept destinatar pe cetăţeanul rus în primul rând. Putin a dorit să oprească reducerea popularităţii sale şi şi-a atins scopul cu brio.

Colac peste pupăză

Oricum, peste grijile noastre tot mai presante vine, colac peste pupăză, un alt mare necaz. Intrarea Rusiei în perioadă de recesiune continuăva avea ca efect advers revenirea acasă a mii de conaţionali care în curând vor ajunge şomeri în fosta metropolă.

Ca să nu mai spun că schimburile economice între Chişinău şi Moscova sunt pe cale de a fi paralizate. Potrivit ultimilor statistici, în primele şase luni ale lui 2015, cifra de afaceri în comerțul Rusiei cu Republica Moldova a scăzut cu 24,2%.

Exportul de mărfuri moldovenești în ianuarie-iunie, în comparaţie cu aceeași perioadă în 2014, a scăzut la jumătate – de la 158,5 milioane de dolari la 79,4 milioane de dolari. Totodată, importurile din Federaţia Rusă în Republica Moldova s-au redus cu 18,6%.

Cu alte cuvinte, Chişinăul pierde pieţele din Est mai repede decât găseşte altele noi în Vest. Chiar dacă partenerul comercial numărul 1 a devenit România, iar peste jumătate din exporturile noastre se îndreaptă spre UE şi acest trend pozitiv se accentuează pe zi ce trece, un colaps brusc al relaţiilor economice cu fosta metropolă va produce şocuri în Republica Moldova pe diverse planuri.

Din acest punct de vedere, viitorul apropiat, toamna lui 2015 şi primăvară lui 2016, care în urma devalizării băncilor se anunţă şi aşa extrem de complicat, va fi chiar mai dificil decât ne imaginăm. Cum anume în acest segment de timp urmează să fie realizată reforma constituţională pentru a evita şi criză guvernamentală coroborată cu cea economică, situaţia se anunţă de-a dreptul dramatică.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.