Adunarea Generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prilejuită de marcarea a 10 ani de la înfiinţarea Forumului

Email Imprimare PDF


Sâmbătă, 28 noiembrie 2015, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, din Miercurea-Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prilejuită de marcarea a 10 ani de la înfiinţarea Forumului, transmite Romanian Global News.

La adunare au participat PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, prefecţii judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, parlamentari din cele trei judeţe, reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor membre ale Forumului, membrii Consiliului ştiinţific de onoare al Forumului, primari şi viceprimari, protopopi şi preoţi ortodocşi, inspectori şi directori ai unor instituţii de cultură şi de învăţământ, lideri judeţeni ai principalelor partide politice şi ai unor asociaţii nonguvernamentale, conducători ai unor instituţii deconcentrate, reprezentanţi ai mass-media.

În cadrul Adunării, au fost prezentate concluziile desprinse în urma întâlnirilor reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, manifestări care s-au desfăşurat în perioada iulie – octombrie 2015. (vezi Anexa)

Participanţii la Adunarea Generală a Forumului au aprobat aderareaa 6 asociaţii culturale, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, la FCRCHM-numărul total al asociațiilor membre ale Forumului ajungând astfel la 39 - şi s-a discutat posibilitatea extinderii Forumului, în perspectivă, prin aprobarea aderării unor asociaţii şi din alte judeţe din Transilvania şi din ţară.

Conform prevederilor statutare, s-a procedat la alegerea unor noi membri în Consiliul Director al FCRCHM şi al Consiliului de onoare, realizându-se o revigorare a conducerii Forumului, prin alegerea unor intelectuali tineri, cărora le revine responsabilitatea gestionării corespunzătoare a noilor provocări, mult mai subtile şi conexate la situaţia geopolitică din zonă, prin elaborarea unei strategii adecvate, care să includă atât rezolvările conceptuale, cele de comunicare şi cele practice, pragmatice, cât şi deblocarea dialogului cu reprezentanţii comunităţii maghiare, pe temele de fond ale normalizării climatului de convieţuire interetnică, spre binele tuturor locuitorilor din cele trei judeţe, prin recunoaşterea dreptului egal la afirmare şi resurse.

Cu acest prilej, a fost lansat volumul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania: FCRCHM – 2005 -2015, volum îngrijit şi coordonat de dr. Ioan Sabău-Pop şi dr. Ioan Lăcătuşu, apărut la Editura Eurocarpatica, în anul 2015, şi au fost acordate distincţiile PRO HONORE şi LAUDATIO unor personalităţi, din cele trei judeţe, dar şi din ţară, personalităţi care au sprijinit activitatea Forumului, în primul său deceniu de activitate, şi au contribuit la cunoaşterea şi cercetarea istoriei şi culturii româneşti din Arcul Intracarpatic

Consiliul Director a fost împuternicit ca, pe baza materialelor şi a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, să definitiveze strategia şi priorităţile de acţiune ale FCRCHM , pentru perioada 2016-2018.

Adunarea a constituit un prilej de bilanţ, de trecere în revistă a ceea ce s-a realizat şi nu s-a realizat, dar şi care sunt cauzele care au determinat aceste neîmpliniri.

În cei zece ani de activitate, Forumul a întreprins peste 270 de iniţiative, demersuri, acţiuni, consemnate în materialele adresate Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, administraţiei publice centrale şi locale, Academiei Române şi altor entităţi politice şi civice, materiale care conţin comunicate, note de probleme, sesizări, proteste, declaraţii, reclamaţii, apeluri, mesaje, sinteze documentare, hotărâri, întâmpinări, plângeri penale, proclamaţii-apel, rezoluţii, memorandumuri, demersuri în justiţie etc.

Pe baza atribuţiilor statutare, Forumul a întreprins toate aceste demersuri, pentru apărarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale ale românilor din Arcul Intracarpatic, pentru eliminarea discriminărilor individuale şi colective şi pentru normalizarea climatului de convieţuire interetnică.

S-a remarcat discursul echilibrat şi documentarea minuţioasă, aprofundată, din perspectivă istorică, juridică, economică şi sociologică, care au stat la baza redactării demersurilor întreprinse de către Forum, pentru sesizarea diferenţei dintre respectul acordat istoriei şi culturii concetăţenilor maghiari din zonă şi pentru respingerea categorică a acţiunilor separatiste ale liderilor politici şi civici maghiari.

Prin acţiunile sale, Forumul a reuşit în parte să sensibilizeze autorităţile centrale ale statului român şi cele ale administraţiei publice locale.O parte dintre propunerile Forumului s-au regăsit şi în actele normative care au fost adoptate în această perioadă.

Forumul a monitorizat, permanent, atât cazurile de discriminare a românilor de către autorităţile locale, cât şi manifestările anticonstituţionale vizând obţinerea autonomiei pe criterii etnice şi enclavizarea aşa-zisului „ţinut secuiesc", luând de fiecare dată poziţie publică de dezaprobare şi de condamnare a acestor acţiuni şi de conştientizare a opiniei publice şi autorităţilor de stat asupra periculozităţii lor şi asupra consecinţelor nefaste ale acestora, contribuind, astfel, la contracararea lor.

Forumul a realizat mai multe întrevederi cu demnitari ai statului român: preşedinte, parlamentari, miniştri, înalţi funcţionari publici, reprezentanţi ai mediului academic şi ai mass-media şi a iniţiat organizarea de dezbateri publice pe tema unor proiecte de legi şi hotărâri, inclusiv la Parlamentul României, simpozioane pe tema regionalizării şi a reorganizării administrativ – teritoriale a României, respingând varianta înfiinţării unei regiuni formată din actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, prin acordarea priorităţii criteriului etnic în dauna celui economic şi naţional.

Forumul s-a impus, tot mai mult, drept un factor de echilibru între vectorii de putere locală, drept o prezenţă activă şi o voce distinctă în promovarea, cu onestitate şi bună-credinţă, a idealurilor de păstrare şi afirmare a identităţii naţionale a românilor din cele trei judeţe, în efortul, conştient asumat, al stăvilirii „încercărilor de întoarcere la un trecut care nu foloseşte nimănui".

Un obiectiv important l-a constituit întreţinerea unor legături cu românii din românitatea apropiată şi din diasporă şi implicarea unor personalităţi româneşti de peste hotare, în problematica păstrării identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita, precum şi exprimarea solidarităţii noastre cu românii din Basarabia, Bucovina de Nord, Ungaria şi cei din Timoc şi din alte comunităţi româneşti din afara graniţelor Statului Român..

Şi cu această ocazie s-a subliniat necesitatea perfecţionării modalităţilor de acţiune pentru a asigura eficienţă şi pragmatism acţiunilor întreprinse, dar şi resurse umane şi financiare necesare, parteneriate strategice care să potenţeze solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din cele trei judeţe, să amplifice prezenţa Forumului în viaţa publică locală şi naţională, prin intermediul mass-media, de a urmări până la capăt demersurile pe care le face.

Una dintre priorităţile conducerii Forumului o va constitui atragerea unui număr mai mare de tineril în activităţile culturale şi civice româneşti, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

FCRCHM solicită partidelor politice să fie consultat Consiliul Director al Forumului, cu privire la desemnarea candidaţilor pe listele electorale, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru cele parlamentare, având în vedere necesitatea promovării unor personalităţi care trebuie să îndeplinească, neapărat, criteriile de performanţă profesională şi, în acelaşi timp, să militeze pentru interesele comune ale tuturor românilor, respectând principiile şi valorile morale ale poporului român.

Participanţii la Adunarea Generală a FCRCHM au chemat din nou pe concetăţenii de alte etnii şi credinţe religioase, din zonă, la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene, de a acţiona potrivit unor năzuinţe comune tuturor.

Şi cu această ocazie, s-a reafirmat faptul că libertăţile şi drepturile acordate minorităţilor naţionale, conform standardelor dreptului internaţional, s-au realizat pe deplin, în România.

În cadrul priorităţilor de acţiune ale FCRCHM pentru anii viitori, un loc distinct, îl vor ocupa manifestările iniţiate în vederea aniversării, în anul 2018, a centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, eveniment astral în istoria României moderne.

Concluzii desprinse în urma întâlnirilor reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, manifestări care s-au desfăşurat în perioada iulie – octombrie 2015.

Materialele de sinteză prezentate, în aceste adunări, au făcut o radiografie obiectivă a societăţii româneşti postrevoluţionare, fiind dezbătute evenimente presante ale politicii româneşti şi propuse soluţii pentru crearea unui climat de bună convieţuire, iar guvernanţilor li s-a adresat invitaţia expresă de a cunoaşte realitatea şi a lua măsuri de autoritate în problemele care impun rezolvări urgente, cu precumpănire importante pentru comunitatea românească din cele trei judeţe

Cu aceste ocazii, au fost întocmite rapoarte privind situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, aflată sub semnul urgenţei, documente în care, pe baza unor cercetări sociologice, s-a formulat concluzia potrivit căreia, în judeţele menţionate, majoritatea românească, devenită „minoritate numerică locală dominată", este condamnată la deznaţionalizare, discriminare sau emigrare, în vreme ce „minoritatea dominantă ungară" este protejată de măsuri de discriminare pozitivă. În acest context, au fost apreciate unanim sintezele studiilor sociologice prezentate de prof. univ. dr. Radu Baltasiu, referitoare la slăbirea comunităţii româneşti din judeţele Harghita şi Covasna şi la managementul minorităţilor în România.

Din dezbateri a rezultat faptul că, în perioada postdecembristă, a lipsit o viziune înţeleaptă a guvernanţilor din Bucureşti, pentru rezolvarea unor probleme în favoarea românilor numeric minoritari, politicienii nefăcând altceva decât să-i dezbine pe românii din aceste judeţe. S-a cerut instituţiilor statului să îşi facă datoria în zonă, iar administraţiei publice centrale de la Bucureşti, să finanţeze asociaţiile româneşti, aşa cum se întâmplă cu cele maghiare, care primesc bani şi din partea statului ungar. S-a subliniat nevoia unui alt tip de implicare a oamenilor politici, în problematica tuturor comunităţilor româneşti din zonă, cerându-se parlamentarilor revizuirea urgentă a legislaţiei .

La nivelul fiecărui judeţ, au fost adoptate programe de autoorganizare comunitară şi de identificare a resurselor proprii, umane, financiare şi materiale, care stau la îndemâna comunităţilor româneşti din cele trei judeţe. Cu sprijinul prefecturilor, primăriilor şi instituţiilor de învăţământ şi cultură, au fost identificate şi centralizate problemele prioritare ale comunităţilor româneşti din judeţele amintite, pentru a căror rezolvare este nevoie de sprijinul administraţiei publice centrale.

Participanţii la aceste întâlniri au adoptat Memorandumul FCRCHM care va fi înaintat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României şi instituţiilor U.E., prin care se solicită elaborarea unei strategii speciale pentru protejarea şi afirmarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti numeric minoritare, din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş. Şi cu aceste prilejuri, s-a manifestat din nou solidaritatea românilor din ţară şi străinătate, cu românii numeric minoritari, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.