Forțele paramilitare pro-ruse din Ucraina, coordonate de GRU, înlocuiesc intervenția directă a armatei ruse în preluarea estului Ucrainei

Miercuri, 30 Aprilie 2014 Lugansk, Ucraina/Romanian Global News
Imprimare


Invazia trupelor ruseşti şi ocuparea estului Ucrainei - acesta e scenariul de care se tem mulţi ucraineni şi care ar plasa NATO, SUA şi UE în faţa uneia dintre cele mai mari provocări de până acum, scrie http://www.dw.de preluat de Romanian Global News.

Situaţia e ameninţătoare: conform NATO, Rusia ar fi mobilizat până la 40000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. În peste o sută de puncte militare sunt staţionate tancuri, elicoptere, artilerie, forţe speciale şi avioane de luptă, unele la doar 40 de kilometri depărtare de frontierele Ucrainei - declara, la jumătatea lunii aprilie, generalul de brigadă Gary Deakin, director al Centrului pentru Managementul de Criză al NATO.

Oare ce are de gând preşedintele Vladimir Putin? - se întreabă reprezentanţii armatelor, politicienii şi analiştii. Pe promisiunile liderului de la Kremlin, care a spus că nu va trimite armata în estul Ucrainei, nu ne putem baza - comentează jurnalistul Alexander Golz în "Moscow Times", o publicaţie critică la adresa regimului Putin. Pe de altă parte, armata rusă nu e pregătită pentru ocuparea unui teritoriu vast având în vedere faptul că se află în plin proces de restructurare.

Efective militare reduse

Pe fondul recentelor modificări demografice, Rusia şi-a micşorat armata. Zeci de mii de ofiţeri au fost disponibilizaţi, sute de batalioane au fost desfiinţate, afirmă Golz. Până la reformă, Rusia se ghida după principiul cantităţii. Calitatea conta mai puţin. Acum, guvernul moscovit pune preţ pe unităţile de intervenţie rapidă. Din acestea fac parte aproape 50000 de soldaţi de carieră. Şi cât de bine funcţionează noul concept militar al Rusiei a demonstrat-o criza din Ucraina.

Totuşi, pentru armata rusă, ocuparea pe termen lung a unor teritorii întinse, precum cele din estul Ucrainei, ar fi o provocare uriaşă. Golz susţine că în regiuni ca Doneţk, Kharkiv sau Luhansk ar fi nevoie de cel puţin 100000 de soldaţi, adică o optime din întreaga armată.

La rândul său, Kristian Pester de la Fundaţia berlineză "Ştiinţă şi politică" (SWP) este de părere că, în cazul unei invazii în Ucraina, există pericolul suprasolicitării.

Rusiei i-ar fi greu să controleze teritoriile ocupate astfel încât ar trebui să-şi sporească trupele. În schimb, Federaţia Rusă e capabilă şi bine echipată pentru un atac rapid. Militarii staţionaţi în apropierea graniţei cu Ucraina dispun de mijloace de luptă ultramoderne.

Putin îşi arată muşchii

De partea cealaltă, armata ucraineană se compune din 200000 de soldaţi, nu toţi loiali guvernului de la Kiev, iar dotarea este jalnică. "Timp de două decenii, oligarhii şi clasa poltică au spoliat armata. E într-o stare groaznică şi e complet demoralizată", spune Ewald Böhlke, expert pentru problemele Europei de Est în cadrul Centrului Berthold-Beitz din Berlin.

Fără sorţi de izbândă a fost şi intervenţia antitero contra separatiştilor pro-ruşi din Sloviansk, chiar dacă preşedintele interimar Alexander Turcinov a trimis acolo 11000 de militari.

În reacţie, Putin a ordonat manevre militare în apropierea graniţei. De fapt, exerciţii au avut loc încă de la sfârşitul lunii februarie. Versiunea oficială: "manevre pentru verificarea pregătirii în situaţii de criză şi ameninţări militare".

Dar şi occidentul şi-a sporit prezenţa militară. În Svidvin (Polonia) sunt staţionaţi 150 de militari americani. În curând, alţi 450 de soldaţi vor fi trimişi în Estonia, Letonia şi Lituania. Staţionarea trupelor în aceste ţări ar fi rezultatul unor acorduri bilaterale cu guvernele respectivelor state, nu o decizie NATO - a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

John Kerry: „Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este un semnal să ne trezim",

„Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este un semnal să ne trezim", a declarat într-un discurs rostit la un institut de studii politice din Washington, John Kerry

„Noi şi aliaţii noştri europeni ne-am străduit peste 20 de ani să integrăm Rusia în comunitatea euro-atlantică. Dar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina ne demonstrează că preşedintele Vladimir Putin acţionează după alte reguli", a subliniat Kerry.

„Prin ocupareea Crimeei şi prin destabilizarea care a urmat în estul Ucrainei, Rusia încearcă să modifice arhitectura de securitate în Europa de Est şi în Europa Centrală", a insistat secretarul de Stat american, pledând pentru o atitudine „unitară" între aliaţii europeni şi americani.

13 oraşe din estul Ucrainei sunt în prezent sub controlul rebelilor separatişti proruşi

În total, 13 oraşe din estul Ucrainei, majoritatea în regiunea Doneţk, se află în prezent sub controlul rebelilor separatişti proruşi, care refuză să recunoască puterea centrală de la Kiev, relatează AFP, care prezintă o listă cu localităţile în care insurgenţii ocupă clădiri publice. SLAVIANSK Acest oraş cu aproximativ 110.000 de locuitori este, în prezent, „epicentrul" mişcări proruse, care îl controlează în întregime de peste două săptămâni.

Persoane înarmate au preluat controlul asupra unui depozit de armament, după care au ocupat sediile primăriri şi serviciilor de securitate (SBU). Oraşul este supus unei „blocade", de către autorităţile centrale. DONEŢK Capitala regiunii cu acelaşi nume, un oraş cu un milion de locuitori, se află în centrul a ceea ce rebelii numesc „republica de la Doneţk". Sediul administraţiei regionale a fost capturat pe 6 aprilie, iar cel al primăriei pe 16 aprilie, scrie www.mediafax.ro, preluat de Romanian Global News.

LUGANSK Capitala regiunii Lugansk, acest oraş cu aproximativ 465.000 de locuitori se vrea, la rândul lui, capitala „republicii de la Lugansk". Sediul serviciilor de securitate a fost „invadat" de către aproximativ 1.000 de militanţi proruşi, pe 6 aprilie. KRAMATORSK Primăria acestui oraş cu 160.000 de locuitori, vecin cu Slavianskul, a fost capturată de manifestanţi pe 12 aprilie. Evacuată pe 15 aprilie, în urma unei alerte false cu bombă, ea a fost ocupată din nou pe 21 aprilie. Proruşii controlează, de asemenea, sediul serviciilor de securitate. În schimb, o bază militară ucraineană, situată în apropiere, a rezistat mai multor atacuri. ALTE ORAŞE Gorlivka, 260.000 locuitori: sediul poliţiei ocupat de la 14 aprilie Makiivka, 360.000 locuitori: primăria ocupată de la 13 aprilie Artemivsk, 78.000 locuitori: primăria ocupată de la 12 aprilie Enakiev, 85.000 locuitori: primăria şi parchetul, ocupate de la 13 aprilie Harţîzk, 60.000 locuitori: primăria ocupată de la 14 aprilie Jdanivka, 14.000 locuitori: primăria ocupată de la 14 aprilie Kirovsk, 28.000 locuitori: primăria ocupată de la 14 aprilie Torez, 80.000 locuitori: primăria ocupată de la 15 aprilie Kostiantînivka, 80.000 locuitori: primăria ocupată de la 28 aprilie.

 

Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.