Sorin Ghica: Cum controlează statul sârb minoritatea românească din Valea Timocului

Email Imprimare PDF

26_reprezentanti_comunitatea_romanilor_din_serbia_vProcesul de asimilare a comunităţii româneşti din Valea Timocului este foarte activ, în ciuda angajamentelor Serbiei de a respecta drepturile acestei minorităţi. Este semnalul de alarmă tras de mai mulţi lideri ai românilor din Timoc, care s-au întâlnit, la Bucureşti, cu oficiali din Guvern şi din Parlament, scrie Sorin Ghica în www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

 

Recent, o delegaţie a Congresul Românilor din Serbia a vizitat Parlamentul României, unde a fost primită de Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din Camera Deputaţilor. Tema principală de discuţie a fost statutul comunităţii româneşti din Serbia de Răsărit şi relaţia instituţilor statului român faţă de această comunitate.

Membrii delegaţiei au discutat şi cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac. De asemenea, programul vizitei a inclus o întâlnire cu preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Radu Boroianu, căruia delegaţia i-a mulţumit pentru proiectele realizate de către ICR în Timoc.

Din delegaţia Congresului Românilor din Serbia au făcut parte dr. Predrag Balaşevici (Predrag Balašević), Partidul Neamului Românesc, Zavişa Jurj (Zaviša Žurž), „Ariadnae Filum" Asociaţia pentru cultură a Românilor - Vlahilor din Serbia şi Duşan Pârvulovici (Dušan Prvulović), Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin.

La întâlnirea cu parlamentarii români, reprezentanţii românilor din Timoc au arătat că procesul de diviziune artificială a comunităţii în vlahi şi români este încă foarte activ şi are ca scop asimilarea totală a acestei minorităţi.

„Este evident că cei responsabili pentru proiectul de diviziune artificială sunt anumite instituţii ale statului, partide politice ale populaţiei majore şi Biserica Ortodoxă Sârbă. Autorităţile sârbe au condiţionat, împotriva voinţei noastre, înregistrarea Consiliului naţional al minorităţii vlahe de standardizarea limbii vlahe. Prin acest act, administraţia de stat a încălcat în mod grosolan autonomia culturală a minorităţii vlahe, care esta garantată prin Constituţia şi legislaţia Republicii Serbia", susţin aceştia.

Drepturi doar pe hârtie

Serbia a ratificat cele mai importante acorduri internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, precum Pactul privind drepturi civile şi politice, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei şi Convenţia europeană cu privire la limbile minoritare şi regionale. Constituţia sârbă garantează că membrii minorităţilor naţionale participă la procesul de luare a deciziilor sau decid singuri asupra unor probleme din domeniul culturii, educaţiei, informării şi utilizării oficiale a limbii, singuri sau prin reprezentanţii lor.

Asta cel puţin în teorie, pentru că în practică lucrurile stau cu totul altfel. În Timoc, etnicii români încă luptă pentru recunoaşterea drepturilor elementare, iar în Voivodina, deşi comunitatea românească este recunoscută oficial, se stinge treptat, treptat. Clasele româneşti se închid, activităţile culturale se pierd, iar odată cu ele este pe cale să dispară şi limba maternă.

Membrii Consiliului minorităţii vlahe nu ştiu limba română

Statul sârb controlează cu autoritate organismele care reprezintă oficial comunitatea românească din Valea Timocului. Legislaţia sârbă stipulează că pentru a candida la Consiliile Minorităţilor Naţionale nu eşti obligat să faci dovada apartenenţei la etnia respectivă. Aşa se face că membri ai partidelr de la guvernare, deşi nu sunt etnici români, au candidat la alegerile pentru consiliile minorităţilor. Cu ajutorul logistic, financiar şi mediatic în teritoriu din partea comitetelor locale şi oraşeneşti ale partidelor guvernamentale, aceştia au reuşit să câştige alegerile.

„Anunţarea alegerilor pentru Consiliul naţional al minorităţii naţionale în anul 2010 a stârnit interesul pentru aşa-zisă tema vlahă la nişte indivizi care nu s-au preocupat niciodată de aceasta temă. Unii dintre ei şi-au exprimat anterior opoziţia deschisă faţă de orice formă de exercitare a drepturilor minoritare ale comunităţii noastre, acuzându-ne de separatism. Este vorba de funcţionari ai partidelor politice sârbe, care s-au declarat public ca etnici sârbi înainte de anunţarea alegerilor pentru Consiliul naţional al minorităţii naţionale vlahe. La alegeri, au venit cu liste proprii Partidul socialist din Serbia, Partidul democrat, Partidul progresist sârb, G17+ şi altele. Aceste partide şi-au înscris membrii într-o listă specială a minorităţii naţionale vlahe, indiferent de naţionalitatea lor reală. Rezultatul a fost că membrii comunităţii noastre au fost practic excluşi din Consiliul naţional, care a ajuns să fie controlat de sârbi declaraţi", au explicat reprezentanţii românilor din Timoc cum a ajuns statul sârb să preia controlul Consiliului naţional.

Una dintre primele decizii ale noii conduceri a Consiliului a fost să accepte, până la "standardizarea limbii vlahe", ca limba oficială a acestui organism să fie limba sârbă. Or, majoritatea membrilor Consiliului naţional al minorităţii vlahe nu cunosc şi nici nu vorbesc limba pe care încearcă să o „standardizeze".

O limbă inexistentă

„Standardizarea" limbii vlahe a fost pusă la cale de autorităţi înainte de 2010. Astfel, după modelul sovietic al „limbii moldoveneşti", autorităţile sârbe au inventat „limba vlahă", adoptând un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. Forurile ştiinţifice/academice din Serbia au refuzat să se implice în această falsă iniţiativă, neputând să ignore că termenii „vlah", „valah", „vlas" sau „voloh" fac parte din patrimoniul istoric şi cultural românesc.

Caracterul scandalos al procesului de „standardizare a limbii vlahe" este ilustrat cel mai bine de tipărirea unor aşa-zise manuale în „limba vlahă", împotriva tururor normelelor aplicabile ale sistemului de învăţământ din Serbia.

Ce au făcut parlamentarii români în Serbia

Înainte ca reprezentanţii românilor timoceni să vină la Bucureşti, o delegaţie a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaţilor a vizitat Serbia, unde s-a întâlnit cu membrii misiunilor diplomatice ale României, cu reprezentanții statului sârb, precum și cu membri ai comunității române din Voivodina și Timoc.

În urma discuţiilor, parlamentarii români au fosrmulat o serie de recomandări pentru ca drepturile minorităţii româneşti să fie respectate.

• Deblocarea Comisiei mixte (româno-sârbă) interguvernamentale privind minorităţile, prin numirea unui co-preşedinte din partea Serbiei, propunerea României fiind un secretar de stat din Ministerul sârb al Administraţiei Publice şi Autoguvernării Locale.

• Introducerea limbii române ca materie obligatorie în şcolile din comunităţile cu un mare număr de români (4 ore/ săptămână, în loc de 2 ore).

• Înfiinţarea de grădiniţe cu predare în limba română în Timoc.

• Organizarea de centre culturale în sediul Consulatului de la Zajcear şi Vârşeţ.

• Recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei şi permiterea construirii de biserici ortodoxe româneşti.

• Stabilirea unor criterii lipsite de echivoc cu privire la acordarea cetăţeniei române.

• Acordarea unor burse pentru etnicii români care vor să-şi continue studiile de limba română în Serbia.

• Acordarea cetăţeniei pe criteriu etnic pentru a face mai atractive limba şi identitatea română.

• Cumpărarea unei noi clădiri mai mari pentru Consulatul de la Zajcear în care să funcţioneze şi un centru cultural.

• Retransmiterea semnalului Radio-televiziunii Voivodina (RTV) în Serbia de Răsărit şi demersuri pe lângă statul sârb pentru înfiinţarea unui departament de limba româna în RTS (Radio Televiziunea Serbia), după modelul Radio România Actualităţi.

• Trimiterea de experţi români pentru a oferi consiliere în domeniul accesării fondurilor europene pentru etnicii români din Serbia.

• Angajarea unui dialog cu partenerii sârbi pe tema retrocedării bunurilor comunităţii româneşti din Serbia.

Vzita delegație din Serbia filmată de Timoc Press

https://www.youtube.com/watch?v=afwuhO04vSI

Emisiunea TVRI , Articolul 7, despre drepturile românilor din Serbia

http://www.tvrplus.ro/editie-articolul-vii-555995

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.