Ce face România pentru puzderia de copii români din afara frontierelor?

Email Imprimare PDF

30_roState cu strategii serioase legate de comunitățile lor din afara frontierelor, atât cele istorice cât și cele din diasporă, cum ar fi Ungaria și Polonia au pus educația în limba maternă în prim-planul finanțărilor pe care le acordă acestor comunități, transmite Romanian Global News.

 

Evident acest lucru a însemnat o serie de acțiuni concertate care au mers de la o presiune puternică (inclusiv internațională) făcută asupra statelor care nu acordau sau acordau în mică măsură educație în limba maternă respectivelor minorități, până la construcția de infrastructură care să permită ungurilor și polonezilor din alte state să învețe în limba maternă. Atât polonezii cât și ungurii au construit școli și au finanțat masiv atât profesorii care predau copiilor polonezi și unguri minoritari, cât și pe părinții și copiii care urmau cursurile în limba maternă. Face asta Ungaria în România, Ucraina, Slovacia, Serbia și Croația, dar și în state cu diasporă maghiară unde investițiile merg inclusiv în mediul universitar, creând puncte de lobby importante pentru Ungaria, face acest lucru și Polonia atât în diasporă cât și în Ucraina și România.

Evident aceste state sunt state serioase care pun preț pe conaționalii lor din alte state și care îi văd ca parte integrantă a națiunilor lor și nu ca „elemente care strică relațiile cu statele vecine și prietene creând permanent probleme", așa cum sunt văzute comunitățile românești de unele instituții mai mult sau mai puțin la vedere, dar care comandă politica statului român în problematica românilor de pretutindeni.

Ce face România pentru copiii români din afara frontierelor? Păi este de ajuns să vedeți bugetul cu care a fost înzestrat Ministerul Românilor de Pretutindeni pentru a realiza că nu face nimic. Nu cu manuale și cu câteva cursuri ținute prin diasporă menții identitatea sutelor de mii de copii români care se nasc dincolo de frontiere, acești copii fiind un potențial enorm pentru România, în cazul în care ei ar rămâne legați de limba și cultura română. Exemplul dat de Ungaria, Polonia, dar și de Israel, Franța, Marea Britanie, Spania sau Liban este evident.

Acest lucru este însă posibil numai printr-un sistem de educație în limba maternă acolo unde ai comunități.

De ce nu are România licee româno-italiene și licee româno spaniole în mai multe orașe din Italia și Spania? De ce nu are România un sistem de educație privat, în limba română în Timoc, Serbia, în Bulgaria, în Macedonia, în Albania sau Grecia? Adică acolo unde statele „vecine și prietene", refuză învățământul în limba maternă, asimilând sute de mii de copii români? De ce nu face România presiuni asupra Ucrainei să nu mai închidă clase și școli în limba română sau asupra Ungariei care se face că predă limba română într-un așa zis liceu românesc la Jula?

Sunt întrebări la care trebuie răspuns dacă vrem să schimbăm ceva. Și mai ales trebuie acționat. Numai cu vorbe nu ajungem nicăieri, iar în acest timp Națiunea română pierde sute de mii de copii români anual, prin asimilare.

Acest lucru ar putea fi numit o adevărată dramă, sau genocid identitar, dar mai poate fi încadrat cu ușurință și la trădarea intereselor naționale. Iar de acest lucru nu se fac vinovați doar politicieni ci și instituții mai puțin la vedere care dirijează în interes și confort propriu (nu al statului și an națiunii) aceste politici.

Se zvonește că aceste instituții ar fi semnat anumite acorduri secrete cu servicii secrete ale unor „state vecine și prietene" care le-ar fi dat acestora liber la asimilat comunitățile românești, pe fondul asigurării că statul român nu se bagă. Dacă ele există, cei care le-au semnat și cei care le urmează, sunt pasibili de încadrare la înaltă trădare. De acest lucru ar trebui să înceapă să se intereseze comisiile din Parlament care răspund de românii de pretutindeni și de ce nu CSAT și Președintele României...

Romanian Global News

Rolul tineretului în cadrul comunităților de români din afara granițelor, în special în rândul celor de mobilitate, este unul foarte important, în contextul în care anul trecut s-au născut mai mulți copii în diaspora decât în România, a declarat, marți, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac.

"Avem peste 4,4 milioane de cetățeni români în aceste comunități și anul trecut, pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulți copii în diasporă decât în România. Sunt niște cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce privește modul în care tânăra generație își vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa și în străinătate, de a lucra și unde se regăsește în acest ciclu și România — țara de origine.

Care este echilibrul exact între dorința normală de perfecționare, de continuare a unei cariere atât în România, cât și în celelalte state membre ale UE", a precizat Păstîrnac la o dezbatere privind politicile pentru tineret și o mai mare implicare a acestora în luarea deciziilor care îi privesc.

Potrivit acesteia, forța de muncă în general este tânără, iar educația este problema "majoră" identificată de Ministerul Românilor de Pretutindeni, recent înființat, din cauză că" marea majoritate" a românilor plecați nu mai învață astăzi limba română într-un sistem educațional fie agreat prin acorduri bilaterale cu aceste state membre, fie în mare parte organizat de asociații și de voluntari.

"Am lansat o campanie prin care să dăm cât mai multe manuale, suport de studiu electronic al limbii române, de la tabletă până la manual digital și cred că este nevoie de o dezbatere largă în ceea ce privește modul de a ajuta tinerii născuți azi în diaspora să învețe limba română", a subliniat ministrul.

În context, ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, a spus că la nivelul inspectoratelor școlare județene există depozite cu manualele școlare de unde se face distribuția acestora la școlile din raza județului respectiv, iar o parte ar putea fi donate copiilor din diaspora.

"Acolo avem o rezervă de manuale care ar putea fi preluate, un număr nu foarte mare, pe care am putea să-l folosim în acest scop", a adăugat Năstase, precizând că ar fi vorba de câteva sute de manuale.

O altă problemă la care s-a referit ministrul Românilor de Pretutindeni a fost cea a burselor acordate tinerilor români din străinătate care învață în România.

"Un alt aspect extrem de important este modul în care angrenăm bursierii statului român — ai MRP și ai Educației — care vin din comunitățile din afara granițelor și învață astăzi în România. Peste 4.000 de tineri care primesc o bursă de la statul român și care vor deveni ambasadorii noștri în țările în care se întorc", a spus Păstîrnac.

Ea a evidențiat, de asemenea, rolul important al mediului asociativ în comunitățile românilor din străinătate.

"Există asociații extrem de active care ne ajută să intrăm în contact (...). Fără un mediu asociativ puternic și fără asociații care să intre în dialog atât cu România, dar mai ales cu guvernele și autoritățile locale din țările în care diaspora s-a stabilit, nu vom putea stabili canale adecvate pentru a lupta pentru drepturile românilor de peste hotare", a mai precizat Păstîrnac.

Ministerul Tineretului și Sportului a organizat, marți, 2 mai, o întâlnire în Parcul Tei, la care au participat miniștri și mai multe ONG-uri de tineret. Temele discuției au fost politicile pentru tineret și o mai mare implicare a tinerilor în luarea deciziilor care îi privesc.

Citiți și:

https://pressone.ro/va-dodon-nu-treceti-prutul-inregistrarea-care-confirma-schimbarea-politicii-romaniei-fata-de-studentii-basarabeni/

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.