Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe

Email Imprimare PDF

20_romanii_locul_doi_la_emigrati
Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă, scrie Sorin Ghica pe www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că suntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României.

Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate.

Cine pleacă în străinătate

Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Vest.

„Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi", a explicat, pentru „Adevărul", sociologul Mircea Kivu.

Analistul politic Adi Zăbavă susţine că românii s-au adaptat uşor în ţările de adopţie, ceea ce a amplificat fenomenul migraţionist. „Este evident că argumentul economic primează în decizia celor mai mulţi români de a pleca în străinătate. Suntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv. Vorbim de similarităţi pe care alte popoare din estul Europei nu le au", a explicat analistul.

Potrivit acestuia, pe lângă factorul economic, cel politic a avut rolul său în exodul românilor peste graniţă. „Cu siguranţă, politicul a jucat un rol important, în sensul creării unor aşteptări mari. Nu vorbim neapărat de clasa politică în sine, ci de contextul politic. Monopolul aceloraşi politicieni cred că a fost şi este în continuare un factor de contribuţie în decizia de a emigra. Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutulanilor '90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România", spune analistul.

De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu, care consideră că politicul stă la baza tuturor deciziilor greşite. „Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state", a mai spus specialistul.

România rămâne fără forţă de muncă

În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase. „Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă. Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană", afirmă Adi Zăbavă.

La rândul său, sociologul Mircea Kivu crede că situaţia se va înrăutăţi în viitor, pentru că piaţa muncii este una deschisă. „Piaţa de muncă este deschisă. În situaţia în care România se află pe ultimele locuri la cam tot, de la număr de kilometri de autostradă până la venituri salariale, e clar că forţa de muncă din România îşi va găsi loc pe alte pieţe", a explicat Mircea Kivu.

Primii în UE la obţinerea cetăţeniei altui stat membru

Românii sunt pe primul loc între naţiunile din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei altui stat membru UE, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2015. Astfel, în 2015, peste 28.000 de români au obţinut cetăţenia altui stat membru al Uniunii Europene. Dintre aceştia, 50,7% şi-au luat cetăţenia italiană, 10,7% pe cea germană, iar 9,2% cetăţenia ungară. La mare distanţă în urma României, dintre ţările membre UE, este Polonia. Aproape 18.000 de polonezi au luat cetăţenia altui stat membru UE. Polonezii au preferat Germania (33,6%), Marea Britanie (21,1%), Suedia (13,2%).

Nouă români pe oră pleacă din ţară

O analiză recentă arată că nouă români părăsesc în fiecare oră ţara, România pierzând anual echivalentul unui oraş de nivel mediu ca Slatina sau Tulcea. Specialiştii spun că anul acesta vor părăsi ţara alţi 85.000 de români şi că dacă românii ar râmâne, bugetul statului ar câştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Sociologii cred că stimularea natalităţii şi deschiderea graniţelor pentru străinii care vor să muncească aici ar putea fi soluţii pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.