Analist CEPA: Rusia experimenteaza diverse metode de propaganda si dezinformare in Romania

Email Imprimare PDF

19_corina_rebegea
Singurul think tank american dedicat situaţiei politice din Europa Centrală și de Est, CEPA, derulează de doi ani un program de monitorizare a site-urilor care dezinformează în interesul propagandei ruse din Europa.

Într-un raport publicat recent, Corina Rebegea, coordonatorul Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA, arată că Rusia experimentează diverse metode de propagandă în spațiul online din România.

Pentru a afla cum se vede de peste Ocean războiul informațional (un subiect despre care mai puteți citi aici), i-am luat un scurt interviu Corinei Rebegea, transmite www.pressone.ro, preluat de Romanian Global News.

− Cât de pregnantă e propaganda pro-Kremlin în presa românească și unde o găsim cel mai des?

− Din observațiile mele, aș zice că destul de pregnantă. Și poate mai răspândită decât ne place să credem. Explic.

În primul rând, trebuie să precizez că site-urile de propagandă (eu monitorizez ceea ce se întâmplă online) apar și dispar, deci e destul de greu să prinzi întregul spectru. În al doilea rând, încă nu avem date cantitative. Adică nu avem sondaje sau studii de piață care să ne arate cât de mult impact au aceste surse.

Totuși, în România e foarte vizibil ceea ce eu numesc un ecosistem al dezinformării. Din el fac parte site-urile tipice sau oficiale de propagandă, cum este Sputnik, site-uri obscure de știri care prezintă viziuni și narative favorabile Kremlinului, precum şi site-uri marginale, cu teorii ale conspirației care răspândesc aceleași elemente narative și folosesc aceleași tehnici.

Deși e posibil să nu aibă o afiliere cu agenți/bani rusești, comentatori și jurnaliști din mainstream apar la Sputnik, de exemplu, legitimând astfel o organizație care nu e de media.

Nu în ultimul rând, și poate cel mai îngrijorător, este că în zona de opinie mainstream găsim presă, formatori de opinie şi politicieni despre care e greu să spunem că sunt sau nu pro-Kremlin, însă, cu siguranță, fac afirmații și analize în beneficiul Rusiei.

− Putem să trecem în revistă câteva dintre narativele/afirmațiile preferate ale site-urilor pro-Kremlin în România?

− Sigur, sunt destul de ușor de identificat. De altfel, sunt folosite și în alte țări, dar adaptate contextului și publicului. Una faimoasă în întreaga lume este cea legată de George Soros.

Din SUA până în Rusia, el este inamicul numărul unu care, prin fundațiile sale, lucrează pentru "ocupația mondială", pentru a răsturna guverne și a instaura guvernul global.

O a doua ar fi cea legată de greșeala istorică de a fi intrat în UE și mai ales în NATO. Iar aici există o multitudine de sub-narative: NATO aduce mai multă insecuritate decât securitate, pentru că ne face o țintă pentru Rusia, care, aflându-se în defensivă, va reacționa; NATO nu poate apăra pe nimeni, cu atât mai puțin România, pentru că Rusia e superioară militar; UE și NATO nu fac altceva decât să ne manipuleze în slujba unor interese meschine.

Pe aceste elemente se pliază și discursul antiamerican: SUA ne folosesc ca țintă; doresc să ne ia resursele; ne transformă în colonie; au nevoie de un loc unde să-și vândă armamentul etc.

Și, nu în ultimul rând, un element care începe să prindă contur în spațiul mainstream (de altfel, nu e nou) e discursul pro-relații cu Rusia: Rusia ne e vecin, prezintă potențial economic, avem interese regionale comune etc. Acestea sunt cele mai frecvente.

Mai există unele teme referitoare la spațiul cultural comun, legătura cu ortodoxia, valorile tradiționale care apropie România de Rusia, dar în ultima vreme nu au mai fost promovate atât de puternic.

− Care e scopul acestui tip de propagandă? Și cum îți explici că lipseşte din dezbaterea publică, deşi e un subiect cunoscut la nivelul UE?

− Scopul e, în primul rând, slăbirea sentimentului pro-american/pro-NATO/pro-UE. În general, unul dintre scopurile principale ale propagandei dirijate de Kremlin este de a slăbi soliditatea Alianței transatlantice.

Pentru a doua întrebare, aș putea găsi mai multe explicații, dar toate sunt doar ipoteze:

1) Subiectul e destul de nou și nu prea există analize pertinente. În România sunt puține grupuri de cercetători sau jurnaliști care fac asemenea analize sau investigații și încă nu știm cât de extins și de eficient este fenomenul.

2) Guvernul României nu a asumat această problemă ca fiind una de securitate națională.

3) Instituțiile de securitate sunt prudente și nu vor să creeze impresia că Rusia câștigă teren.

Acestea ar putea fi unele interpretări. Și apoi, mai sunt analiști și politicieni care cred în aceste narative și nu văd un pericol. Ba, mai mult, le folosesc pentru a-și crea o imagine pozitivă sau a se victimiza etc.

Am uitat ceva: la ecosistemul dezinformării trebuie să adaug paginile şi profilurile de Facebook. Acolo văd un mare potențial de succes al propagandei.

− Când a început CEPA să facă analize privind dezinformarea prezentată ca știri? Mai ții minte?

− Acum doi ani și jumătate, aproximativ.

− Unde ați observat prima dată fenomenul?

− În Ucraina. Dar cum nu am dedicat un proiect separat Ucrainei, aș zice că în statele baltice. Dar aici trebuie să fac o precizare: mașinăria de propagandă rusă a fost activă în regiune tot timpul. S-a intensificat și a devenit mai agresivă după anexarea Crimeei.

− Se poate spune că România se află în plin război informațional și nu prea are habar de asta?

− Aş spune că Rusia poartă un război informațional împotriva Occidentului și că, în Occident, mulţi refuză să accepte acest lucru. Includem aici și România.

Poate că România nu e principala țintă sau nu e la fel de vizată/agresată cum sunt alte state din regiune, dar asta nu trebuie să ne facă mai puțin vigilenți. Suntem foarte încrezători în pro-occidentalismul nostru și sper că asta nu ne va face să ne culcăm pe-o ureche.

Ar trebui să ne uităm la Slovacia și la studiile de opinie făcute recent, care arată rezultate îngrijorătoare. Acesta e un semn că propaganda rusă funcționează.

− UE și NATO au înființat centre care monitorizează propaganda pro-Kremlin în spațiul european. E suficient să mapăm aceste narative?

− E foarte important să le cunoaștem, da. Dar întrebarea este în ce măsură ele ajung să fie cunoscute nu doar de analiști sau de unii decidenți, ci și de publicul larg, care e principala țintă.

− Am citit un studiu făcut de o universitate din SUA care arată că nu prea ai cum să anihilezi efectul acestor campanii de fake news altfel decât educând mai bine generațiile viitoare...

− De acord. De multe ori, intrând în dialog cu propaganda, nu faci decât să o ajuți, amplificându-i vocea. Dar sunt și lucruri care se pot face imediat. De exemplu, ar trebui să măsurăm cât de eficientă e propaganda.

Trebuie să punem mai mult accent pe jurnalismul de calitate. Presa mainstream ar trebui să fie foarte atentă cum informează publicul pentru a nu se transforma în portavocea propagandei ruse.

Apoi trebuie să recâștigăm încrederea în modelul democratic şi în propriile noastre instituții − foarte atacate de propagandă. Aici e poate mai complicat și de durată, dar misiunea unităților de StratCom e și asta: să spună poveștile pozitive (și adevărate, bazate pe fapte) despre câștigurile sistemului de alianțe în care trăim.

− Nu e și asta tot un fel de propagandă?

− Ba da. Dar exista o diferență majoră: adevărul. Poate cel mai corect ar fi să spunem campanii de dezinformare controlate de Kremlin, și nu propagandă. Principala lor caracteristică e răspândirea de minciuni. În niciun caz nu ar trebui să facem asta.

Dar nici nu trebuie să uităm că Europa Centrală și de Est își datorează prosperitatea și evoluția, într-o mare măsură, faptului că a aderat la instituțiile occidentale. Asta ca să nu uităm de unde am pornit.

Și vreau să întăresc nevoia de sprijin pentru jurnalismul independent, de calitate. Aici cred că există o nevoie foarte mare, dar și potențial de educare. Cred că jurnaliștii pot să facă publicul să ceară mai mult de la media pe care o consumă.

Există, desigur, și opțiunea de a nu face nimic, de a lăsa lucrurile să opereze în piața liberă și de a aștepta ca ele să se regleze de la sine. Există mulți analiști și decidenți care merg în direcția asta. Eu cred, însă, că e nevoie de măsuri active.

*

Corina Rebegea este absolventă a Facultății de Științe Politice de la Universitatea București și a absolvit două programe de master: în Drepturile omului, la Universitatea din Manchester, şi în Administrație publică, la Syracuse University.

Trăieşte la Washington, iar printre subiectele ei de cercetare se numără statul de drept, buna guvernanță şi cooperarea transatlantică.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.