Școlile românești din Ucraina sub semnul întrebării - interviu realizat de Deutsche Welle cu directorul şcolii nr. 10 din Cernăuţi, Alexandru Rusnac

Email Imprimare PDF

28_alexandru_rusnac
Un interviu cu Alexandru Rusnac, directorul unei școli din Cernăuţi cu o tradiție de 200 de ani de predare în limba română, transmite Deutsche Welle, preluat de Romanian Global News.

Legea Educației, care restricționează predarea în școlile din Ucraina în limba minorităților naționale a fost promulgată săptămâna aceasta de președintele Petro Poroşenko, după ce pe 5 septembrie a fost adoptată de Rada Supremă de la Kiev. Noua lege prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima etapă a reformei va începe pe 1 septembrie 2018 și va viza clasele primare şi grădinițele. Predarea disciplinelor școlare în limbă română va rămâne doar pentru clasele primare. De la 1 septembrie 2022, reforma se va implementa în clasele medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12). Reforma sistemului de învățământ din Ucraina a ridicat un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a școlilor românești şi de ucrainizare a minorităților etnice. Tensiunile au crescut atunci când Klaus Iohannis a anunțat că şi-a anulat vizita programată pentru luna octombrie în Ucraina, iar Ungaria a avertizat că va bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Deutsche Welle (DW) a realizat un interviu cu Alexandru Rusnac, directorul școlii medii generale nr. 10 din Cernăuți, o instituție în care de 200 de ani se predă în limba română, cu care am vorbit despre soarta școlilor românești din Ucraina și despre încălcarea dreptului la educație a celor 400 de mii de etnici români.

DW: Care este situația în școala pe care o conduceți? Câți copiii își fac studiile?

Alexandru Rusnac, directorul școlii medii generale nr. 10 din Cernăuți

Alexandru Rusnac: Școala nr. 10 se află în regiunea Roșu a orașului Cernăuți, care este preponderent locuită de etnici români. Școala a fost înființată în 1816, iar anul trecut am marcat jubileul de 200 de ani de la fondare. Actualmente avem 10 clase, lipsind numai clasa a 10-a din cauza lipsei de elevi. Este o școală în care se predă în limba română și germană. Avem 20 de profesori, care citesc lecțiile în limba națională, dar dacă sunt copii din familii mixte sau de ucraineni, atunci învățătorul îi ajută să învețe obiectele și în limba ucraineană. Vreau să menționez că la noi în școală și-au făcut studiile mai multe personalități din regiunea Cernăuți, iar circa 50% din profesorii școlii nr. 10 sunt foști absolvenți.

DW: Vorbind despre noua lege a Educației, promovată recent de președintele Poroșenko, cum a fost primită de minoritatea română din Ucraina?

A.R.: Cu părere de rău, eu nu am reușit să citesc legea, deoarece încă nu a fost publicată. Am reușit doar să mă informez din sursele TV și radio. Potrivit lui Poroșenko, aceasta a fost făcută pentru ca statul să nu se destrame, precum și din cauza situației din estul Ucrainei. De asemenea, foarte mulți oameni nu vorbesc și nu cunosc limba ucraineană. Astfel, unul din motive a fost ridicarea nivelului cunoașterii limbii de stat, din cauza că, potrivit statisticilor la testarea de stat (n. a. echivalentul BAC-ului românesc în Ucraina), absolvenții școlilor naționale nu susțin testele satisfăcător pentru a fi înmatriculați în instituțiile superioare de învățământ.

28_scoala_nr_10_regiunea_rosu_cernauti
Însă, sunt câțiva factori care au dus la nedumerire în rândul minorităților naționale. În primul rând, până a fi adoptată legea, aceasta trebuia să fie discutată cel puțin în cadrul unor mese rotunde, la care să participe diferite minorități, care locuiesc de sute de ani pe aceste teritorii. Totodată, potrivit mai multor analiști, aceasta încalcă art. 53 din Constituția Ucrainei, pentru că ar determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale din Ucraina. Astfel, legea presupune că lecțiile în clasele primare (1-4) se vor preda în limba română, iar începând cu clasa a cincea toate obiectele vor fi în limba de stat, în afară de limba și literatura română. O a doua cauză este faptul că, potrivit statisticii, o mare parte din cetățeni ai țării sunt de naționalitate rusă, ale căror școli vor fi închise, ca răspuns la faptul că rușii au închis toate școlile în Crimeea.

Sigur că aceasta ne va afecta. Probabil, autoritățile au făcut o greșeală.

DW: Conduceți o școală cu tradiție în predarea limbii române în regiune. Cum va fi afectat procesul de învățământ din instituția pe care o conduceți?

A.R.: Deocamdată nimic nu se schimbă. Orarul lecțiilor va rămâne același. Această lege va intra în vigoare peste mai mult timp și ne va afecta din anul 2023. Sperăm că până atunci se vor face mai multe reforme și nu ne va influența. Școala noastră este sub autoritatea statului ucrainean. Timp de 26 de ani de când Ucraina a devenit independentă, învățământul în limba română nu a avut de suferit și sperăm că aceasta nu se va întâmpla nici în viitor. Sperăm că la această lege vor fi adoptate unele amendamente, astfel ca să nu fie încălcate drepturile minorităților naționale.

Mai este o problemă. Atunci când vom trece la noile standarde de învățământ școala va avea nevoie de manuale. La manualele în limba română se lucrează foarte mult. Mulți colegi din școală participă la traducerea manualelor din ucraineană în română, care se face la Institutul de Transformări din Kiev. Astfel, numărul de manuale care sunt tipărite în română este mult mai mic decât al celor în ucraineană, costul unuia fiind de 3-4 ori mai mare. Faptul că din bugetul de stat se acordă mai mulți bani pentru manualele din școlile ucrainene tot este o problemă.

DW: Totuși ce veți face în continuare, veți protesta?

A.R.: Nu am luat încă o decizie, deoarece nu am văzut încă legea. Hotărârea de a protesta trebuie luată de întreg colectivul școlii. Ne conducem după ordinele primite de la Ministerul de Învățământ. Nu am primit deocamdată un ordin de la ei în ceea ce privește schimbarea planului de învățământ. De aceea, un motiv ca să iasă astăzi școlile la protest noi nu avem, în acest an urmează să lucrăm așa cum am început. În viitor probabil vor fi proteste și nemulțumiri în rândurile colegilor noștri, deoarece în regiunea Cernăuți sunt foarte multe școli cu predare în limba română. Încă un moment legat de proteste sunt replicile pe care le aud deseori. Am avut multe situații când cei de la conducere mă întreabă: „Câte școli ucrainene sunt în țările care înconjoară Ucraina?"

Școala medie generală nr. 10 din Cernăuți

DW: Cum sunt respectate drepturile minorității române din regiunea Cernăuți?

A.R.: Până la apariția acestei legi, poate au existat mici incidente. Dar de 16 ani de când lucrez ca director de școală, conducând două școli cu predare în limba română, nu am simțit acest lucru. Noi participăm alături de alte școli la diferite manifestații și nu am observat să fie încălcate drepturile noastre minoritate. Pe parcursul multor ani, la noi în Cernăuți organizăm festivalul „Mărțișor", precum și manifestații tradiționale de Crăciun. De fiecare dată invităm atât autoritățile, cât și școlile ucrainene. Deci, pe parcursul acestei perioade, ni s-a permis să le organizăm și nu am avut neplăceri. Copiii noștri participă la concursuri, iar cei mai buni dintre ei merg fără restricții la odihnă în România. De asemenea, alături de noi este și o biserică, iar serviciul divin se face în limba română. În final, vreau să menționez că dacă școala pe care o conduc a funcționat fără probleme două secole, cred că au fost condiții favorabile pentru învățământul în limba maternă a românilor. Deci, autoritățile au ținut cont de acest lucru până acum, și sperăm să nu se schimbe nimic în continuare.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.