Simona Popescu: O lege neghioabă și consecințele ei. Școlile românești din Ucraina, luate cu asalt de trimișii Kievului

Email Imprimare PDF

28_vasile_tarateanu_mebru_de_onoare_academia_romana
Vasile Tărâţeanu este membru de onoare al Academiei Române. Poet și patriot, s-a născut în Sinăuţii de Jos, localitate de frontieră tăiată în două prin Pactul Molotov-Ribbentrop, scrie Simona Popescu pe www.cotidianul.ro, preluat de Romanian Global News.

Este cel mai important scriitor de limbă română din Ucraina. L-am rugat să ne acorde un interviu despre noua lege a educației, care prevede interzicerea studierii în limba maternă, și ne-a vorbit despre decizia Kievului, care a lăsat urme adânci în sufletele românilor.

– Cum au primit românii din Ucraina vestea că nu se va mai putea învăța, în foarte scurt timp, în limba română?

– Vreau să spun că această veste noi am primit-o cu mare îngrijorare și chiar cu o anumită teamă. Noua lege a educației limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina. În școlile din Ucraina studiile se vor desfășura obligatoriu în limba ucraineană. Legea prevede introducerea treptată a noului sistem, care presupune înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Decizia a lăsat urme adânci în sufletele oamenilor. Oamenii sunt derutați, sunt în mare măsură indignați, probabil că se va ieși și în stradă. Acum, de la Kiev, am avut un fel de comisie care vine în școlile noastre și ne controlează cum va începe implementarea acestei legi, așa că lucrurile sunt deosebit de grave. Patria noastră istorică, România, a luat atitudine, dar regretăm că nu a fost atât de dură și de drastică precum au reacționat ungurii. Aveau și ei învățământ în limba maternă. Au spus că vor bloca orice demers european al Ucrainei pentru încălcarea drepturilor minorității maghiare și românești.

– Cum ar fi trebuit să acționeze România în această situație, mai ales că se știa de mult de această intenție?

– Se știa de mult și noi am atenționat și conducerea României. Am atenționat că situația este gravă, dar mai dură a fost doar declarația președintelui României, care a spus că nu îl primește pe președintele parlamentului ucrainean în țară și, sigur, nu se deplasează la Kiev până nu se vor soluționa aceste probleme existente. E o atitudine totuși bărbătească, dar celelalte instituții, miniștrii, ministrul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, ministrul de Externe al României, ministrul Educației, Culturii, ar trebui să reacționeze. La Kiev a fost domnul Pop, pe care l-au dus cu zăhărelul...

– L-au îmbrobodit cu vorbe despre niște procente.

– Cu niște procente care nu înseamnă nimic. Se învârte în jurul degetului și, până la urmă, totul va ieși cum vor ei, socotind că cele zece procente, sau douăzeci de procente, sau treizeci, câte sunt din clasa întâi până într-a patra, nu sunt realizate. În cazul acesta, eu cred că trebuie să ia o atitudine similară cu a Ungariei și să spună că nu vor sprijini niciun demers european al Ucrainei dacă învățământul nu va fi din nou învățământul în limba maternă a românilor. Noi și așa am pierdut din 1991 până astăzi. Din 86 de școli, câte erau în 1992, 1993, am ajuns să avem 63 de școli cu predare în limba română, iar acelea nu în totalitate, deoarece în majoritatea școlilor s-au deschis clase ucrainene.

– Implementarea noii legi începe chiar cu acest nou an școlar 2017-2018?

– Nu, dar ei de acum vin și îi înspăimântă pe oameni, au fost pe la profesori pe acasă lucrători de la Securitate, în raionul Herța, în raionul Sulița, astăzi trec prin raionul Hliboca... Din anii ‚90 au început. Dacă am pierdut treizeci de școli în 25 ani, de-acum asta înseamnă ceva!

– Profesorii v-au povestit despre presiunile care se fac asupra lor?

– Unii ne povestesc, alții nu ne povestesc, dar noi ținem sub control, într-o anumită măsură, realitatea și încercăm să-i sprijinim. Am făcut demersuri către instituțiile statului român abilitate și către statul ucrainean. Așa că trupele astea de control vin acum să încerce să ne demonstreze cât de bine ne e nouă și cât de multe va face Ucraina pentru minoritatea românească și cât de fericiți vom fi noi când vom învăța în clase din școlile ucrainene.

– În care regiune sunt mai accentuate presiunile?

– Desigur că la noi, în Odessa, acolo unde ei în general declară că e limbă moldovenească, și nu română. De la noi s-a activat și o societate culturală de limbă moldovenească, ce funcționează în raionul Noua Suliță. A făcut și ea declarații că România se amestecă în treburile interne ale statului ucrainean. E clar că sunt declarații inspirate de la serviciile de securitate, de la pozițiile ultrapolitice ucrainene, care vor cât mai repede să asimileze minoritățile. Nu au alte probleme în Ucraina, nu există război, nu există corupție, nu există alte defecte ale societății contemporane, decât că acum a rămas să ne închidă școlile cu predare în limba română.

– Aici, în România, s-a spus că, de fapt, Ucraina ar fi modificat legea educației și ar fi luat decizia eliminării învățământului în limba maternă din cauza minorității ruse care este mai mare. E o diversiune sau de ce numai asta am aflat noi?

– E o diversiune, pentru că, la urma urmei, și rușii care sunt în Ucraina sunt minoritate națională. Sunt mai mulți decât noi, sunt milioane. Și sunt și zone unde minoritatea rusă locuiește compact. Are și ea dreptul la învățământ în limba maternă, cu atât mai mult cu cât toate aceste drepturi sunt prevăzute în articolele 10, 20, 22 și 53 ale Constituției Ucrainei, unde se spune că minoritățile naționale vor avea dreptul să învețe în limba maternă de toate gradele, începând de la clasele primare, continuând cu cele medii, generale și instituții superioare de învățământ.

– Deci noua lege este neconstituțională. O va ataca cineva la Curtea Constituțională?

– Noi ne-am adresat tuturor facțiunilor parlamentare, am scris o scrisoare pe care au semnat-o numeroase organizații nonguvernamentale românești din regiunea Cernăuți, dar în Ucraina minciuna este la putere acum și așa și vor face: vor încerca să demonstreze că avem toate drepturile și nu ne cenzurează nimeni, suntem cei mai fericiți oameni din Europa!

– Ce argumente credeți că i-ar convinge pe cei de acasă, autoritățile române, să acționeze măcar acum, după?

– Bătălia nu s-a oprit. Ungaria și acum continuă, iată. Prim-ministrul Ungariei a declarat iarăși, sus și tare, că nu vor susține niciun demers european al Ucrainei dacă Ucraina nu va respecta cerințele Uniunii Europene. Noi trimitem și acum proteste, pregătim o scrisoare pentru întregul popor român, căci salvarea noastră este ca lumea să ia atitudinea necesară.

– Am putea noi, toți românii, să luăm atitudine, să le scriem celor din Ucraina?

– Da, da. Și mai ales celor de la Uniunea Europeană. Noi suntem, iată, cetățeni ai statului Ucraina și respectăm legislația, dar când legea este neghioabă și este împotriva noastră, a minorității noastre, ne ridicăm și noi împotriva ei.

– Care sunt consecințele asupra școlilor, asupra românilor care nu vor mai putea învăța în limba română?

– În primul rând, dacă ni se lasă doar clasele primare și nici acelea toate, vă asigur eu că majoritatea părinților își vor lua copiii, românii noștri își vor lua copiii și îi vor băga încă din clasa întâi la clasă ucraineană, ca să le fie copiilor mai ușor.

– Și vor fi asimilați.

– Sigur că în zece, douăzeci, treizeci de ani veți căuta românii cu lumânarea.

– Și cu școala din Mămăliga, de exemplu, ce se întâmplă?

– La Mămăliga se duce lupta între școala ucraineano-română, unde sunt mai multe clase ucrainene decât române, dar acum lupta aceasta nu mai are niciun rost, deoarece legea le anulează din 2018 până în 2020, pentru că prevede trecerea tuturor la anularea predării în limba română, în afară de câteva clase.

– Părinții ce spun?

– Părinții ce spun? Părinții sunt nemulțumiți pentru că se simt abandonați de țară, se simt uitați și noi ducem lupta din 1990, dar mai dinainte, pentru învățământul în limba maternă. Au mai fost făcute atentate, însă nu a fost dată o lege guvernamentală care să anuleze învățământul în limba maternă. E foarte trist. Dar noi în orice caz avem un proverb care spune că „nu mor caii când vor câinii!". Așa că, până la urmă, sperăm să reușim din nou. Vin alegerile din Ucraina, vom încerca din nou să modificăm legea. Dar e foarte greu de-acum!

– Sperați că dacă autoritățile din România nu sunt chiar atât de solidare, măcar românii și asociațiile de aici, din țară, se vor mobiliza?

– Eu am fost, am vorbit în Parlament, la Comisia pentru românii de pretutindeni, care a luat și ea atitudine, mulțumim deputatului din Republica Moldova, Codreanu, care face diverse demersuri. Anticipez însă că va fi multă demagogie în legătură cu acest subiect.

– Deci când bătălia trebuia să se încheie, iar Ucraina, care dorește să devină membră a Uniunii Europene, să susțină inclusiv învățământul în limba minorităților, care este o condiție de aderare la Uniunea Europeană, de fapt, bătălia se relansează acum și, din nou, minoritatea românească este obligată să o ia de la capăt și să lupte pentru drepturile ei.

– Da, aveți perfectă dreptate și vă mulțumim pentru interesul manifestat pentru noi. Rugăm românii să fie prezenți, atenți la pulsul nostru. Contăm pe Țară, contăm pe voi, frații și surorile noastre! Suntem jumătate de milion în Ucraina, români și moldoveni, dar suntem tot una.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.