Dorin Popescu: Ucraina – erorile se plătesc (scump)

Email Imprimare PDF

21_dorin_popescu
Decontul politic negativ al erorii Kievului de a fi adoptat, recent, Legea educației într-o formulă restrictivă pentru drepturile minorităților etnice capătă contur. Sub presiunea modelului ungar de reacție, țările europene anunță izolări politice viitoare ale Kievului, iar presa și chiar oficiali de la Moscova (interesată de amplificarea și exploatarea politică a efectelor) sugerează că luna de miere dintre Ucraina și UE s-a terminat, scrie Dorin Popescu în www.contributors.ro, preluat de Romanian Global News.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, cu largă majoritate de voturi (82 de voturi pentru, 11 împotrivă, 17 abțineri), rezoluția nr. 2189 (2017) intitulată Noua Lege ucraineană a educației: un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale. Textul rezoluției în 15 puncte (votat de parlamentarii europeni pe baza Raportului nr. 14415 elaborat de raportorul estonian Andres Herkel) a inclus, în varianta finală, o parte din cele 14 amendamente formulate de deputați, în cea mai mare parte unguri și români. Amendamentele au consolidat în mod semnificativ tonul dur al rezoluției.

Evidențiem aici principalele conținuturi ale rezoluției APCE, care confirmă preocupările și îngrijorările comunității românești din Ucraina și ale societății civile românești în ansamblul său: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei își declară îngrijorarea cu privire la articolele privind limbile minorităților naționale din recent adoptata Lege a educației și recomandă reevaluarea conținuturilor care privesc limbile minorităților naționale (punctul 1). O serie de state vecine au confirmat că acest act încalcă drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. APCE își exprimă regretul că nu s-au derulat consultări reale anterioare cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina privind articolul 7 al Legii (punctul 2). Se exprimă nemulțumirea că solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția nu s-a realizat până la adoptarea Legii. Rezoluția statuează trei principii de bază care trebuie respectate în domeniu: cunoașterea limbii oficiale de stat constituie un factor de integrare socială și orice stat are dreptul de a solicita ca limba de stat să fie limbă de studiu pentru toți (1); când statul întreprinde măsuri pentru consolidarea limbii de stat, acestea trebuie adoptate concomitent cu măsuri privind apărarea și promovarea limbilor minorităților naționale; dacă acest lucru nu se întâmplă, rezultatul va fi asimilarea, nu integrarea (2); principiul nediscriminării (3). Noua legereduce în mod semnificativ drepturile minorităților naționale din Ucraina; legea atrage după sine o reducere prea puternică a drepturilor până acum recunoscute ale minorităților naționale în ceea ce privește învățământul în limba lor maternă (punctul 9). Se solicită măsuri din partea autorităților ucrainene (punctele 11 și 15) pentru a se implementa recomandăriile APCE și concluziile Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și de a modifica în consecință Legea Educației; în contrapartidă, se solicită și statelor vecine să manifeste disponibilitate de a oferi comunităților ucrainene de pe teritoriul acestora măsuri similare celor pe care le solicită în mod justificat pentru minoritățile lor din Ucraina (punctul 12).

Adoptarea acestei rezoluții pare a deschide un larg culoar pentru recomandări similare ale Comisiei de la Veneția, ale cărei concluzii autoritățile ucrainene la vârf au sugerat că le vor respecta și implementa.

Ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin, s-a deplasat de urgență la Budapesta, pentru a convinge partea ungară de beneficiile Legii privind viitorul comunității maghiare din Ucraina. Nu a reușit, iar la finalul discuției dintre cei doi miniștri de externe ai Ungariei și Ucrainei, oficialul maghiar, Peter Szijjarto, a declarat fără echivoc că Budapesta și Kievul au poziții „complet diferite" cu privire la noua lege ucraineană a educației, care limitează drastic educația în limbile minorităților. Cât timp comunitatea maghiară este nemulțumită de situație, Ungaria va insista asupra deciziei sale de a nu susține Ucraina în organizațiile internaționale. Trebuie să se renunțe la prevederile care afectează minoritatea maghiară. Soarta minorităților maghiare nu este negociabilă... Budapesta continuă să se pronunțe împotriva continuării integrării Ucrainei în UE din cauza Legii Educației. Potrivit acestuia, în momentul de față relațiile dintre cele două țări se află în cea mai complicată fază din momentul declarării independenței de stat a Ucrainei, în 1991.

Ungaria va discuta, la 16 octombrie, tema legii ucrainene la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, pe care o vede ca încălcând Acordul de Asociere cu UE și, judecând după declarațiile politice ale ministrului ungar, ar propune chiar, în acest cadru și ulterior, analizarea oportunității de reevaluare a Acordului de Asociere a UE cu Ucraina. Potrivit lui Szijjarto, pentru adoptarea măsurii de revizuire a Acordului este nevoie doar de o majoritate calificată, iar dacă Ucraina nu-şi va schimba poziţia, Ungaria va adopta sancţiuni în privinţa comerţului.

La Budapesta, astăzi, au loc o serie de acțiuni desfășurate sub lozinca Autodeterminare pentru Transcarpatia, acțiuni care au generat deja note verbale dure ale MAE ucrainean transmise Budapestei. Natura și amploarea acestor acțiuni pot redeschide rănile ancestrale ale regiunii.

În presa de la Kiev au apărut deja interpretări tendențioase privind contextul depunerii, în plenul APCE, a amendamentelor parlamentarilor unguri și români (dintre care cel mai activ a fost Attila Korodi), reacții care gestionează teze tradiționale din recuzita retorică antiromânească și anti-europeană: parlamentarii respectivi (inclusiv români) ar fiapropiați Kremlinului; prin interesul manifestat pentru drepturile lingvistice ale minorităților naționale din Ucraina, aceștia maschează pretenții teritoriale ale României asupra Ucrainei; în fine, conduita lor pare a fi orientată mai degrabă spre scopuri politice și electorale interne. Potrivit Irinei Gherascenko, membru al delegației ucrainene la APCE, primul vice-președinte al Radei Supreme a Ucrainei, anumite fraze ale parlamentarilor români și unguri ascund pretenții teritoriale față de Ucraina, iar retorica agresivă a acestora are caracter pre-electoral. Rezoluția APCE are duble standarde...

În timp ce Bucureștiul tace profund, românii din Cernăuți au anunțat deja, după cum anticipam, organizarea unui protest stradal în fața sediului Administrației Regionale de Stat, la 17 octombrie a.c, ora 15.00. Comitetul organizatoric, format din reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, menționează că protestul paşnic este îndreptat împotriva încălcării, prin art. 7 al noii Legi a Educaţiei, a dreptului la învăţământ în limba maternă. Prin adoptarea articolului 7 din noua Lege a învățământului, Rada Supremă a sfidat Constituția și angajamentele internaționale ale Ucrainei. Limba română pentru noi, românii, este la fel de maternă și scumpă precum este limba ucraineană pentru etnicii ucraineni.

Recomand cu toată prietenia co-naționalilor mei din nordul Bucovinei, al căror demers este perfect legitim și legal, să ia toate măsurile posibile pentru a preveni provocări și deturnări ale acestei acțiuni publice. Vocea comunității românești din nordul Bucovinei trebuie să existe și trebuie să fie auzită și respectată, iar protestul public reprezintă o formă legală și onestă de exprimare a nevoilor identitare. În același timp, riscurile sunt mari.

Protestul comunității românești din nordul Bucovinei, primul de această formă (stradală) din ultimii 10-15 ani, va reprezenta o probă de reacție extrem de importantă pentru statul ucrainean, mai ales că în zonele șovine din Cernăuți se produc deja comentarii negative, chiar agresive, cu privire la protestul românilor. În aglomerația inerentă care se va produce, la 17 octombrie, pe străzile înguste din jurul sediului Administrației Regionale, se poate întâmpla orice, iar marșul recent al forțelor paramilitare naționaliste ucrainene în fața sediului Consulatului General al României din Cernăuți probează că în regiune există resurse umane radicale ușor manipulabile în direcția anti-românească și anti-europeană. În publicațiile naționaliste din Ucraina se intensifică, în context, retorica anti-românească (exemplific cu articolul Знай, чужинець, тут господар – українець! / Ia aminte, străine, aici stăpân e ucraineanul!, publicat recent în nr. 40 al unei gazete locale din Cernăuți).

x x x

Erorile se plătesc, iar decontul se poate cuantifica într-o nouă izolare politică a Ucrainei în raport cu Europa. De această dată, cu război deschis în Donbas și consolidarea pierderii Crimeei în sud, izolarea politică a Kievului poate fi fatală. Măsuri naționaliste precedente adoptate în Rada Supremă a Ucrainei pe tema limbii de stat au creat premise directe pentru agresiune și război în raioanele din est, iar noua Lege a educației pare a crea premise (comparabile) pentru destabilizări ale liniștii interne în vestul Ucrainei și la frontierele cu țările europene ale acesteia. Decontul politic extern al erorilor politice ale Kievului sună tragic pentru securitatea și stabilitatea regiunii: recrudescența mișcărilor maghiare secesioniste din Transcarpatia; prime proteste stradale ale comunității românești din nordul Bucovinei în ultimii 15 ani; acțiuni politice de revizuire a acordurilor dintre Ucraina și UE și chiar a acordurilor bilaterale etc.

Își poate permite Ucraina bătălii politice simultane, în est și în vest? Își poate permite Ucraina sacrificarea apropierii și perspectivei europene, în numele unor deziderate interne/electorale discutabile? Are Kievul capacitatea de a forma o elită politică pro-europeană, în locul celei actuale, majoritar autohtonistă și naționalistă? Are Kievul maturitatea de a înțelege că resorturile profunde ale reacțiilor administrației ungare și societății civile din România față de Legea Educației provin dintr-o grijă respectabilă pentru drepturile co-naționalilor noștri din țara vecină și nu din nostalgii teritoriale? Poate Ucraina preveni derapajele de securitate din regiunile sale vestice, ale căror premise le generează prevederile discriminatorii și politicile restrictive ale Kievului, care conduc în mod direct la ostilizarea relațiilor dintre comunitățile ucraineană și minorități?

Alegând agende politice ieftine pentru recuzita electorală internă, Kievul se confruntă acum cu efecte negative în cascadă, iar capacitatea mediilor politice ucrainene de a înțelege pe fond gravitatea situației create pare a fi limitată.

Erorile se plătesc. Iar timpul scadenței se apropie.

Încă nu e târziu pentru Kiev să facă pași înapoi. Ofertele pentru pipa păcii sunt însă deschise. Condiția este una singură (modificarea Legii). Beneficiile – multiple.

Dorin Popescu este Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.