Petru BOGATU: Scopul ascuns al călătoriei lui Kiril al Rusiei în România

Email Imprimare PDF

28_kiril_al_rusiei_romania_scop
Orice s-ar spune, patriarhul rus n-a venit degeaba la București. Vizita sa conține într-un fel un secret mai grozav decât documentele CIA privind asasinarea președintelui John Kennedy, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Vrute și nevrute

S-o luăm însă de la alt capăt. Cu ce s-a ales totuși Kiril al Rusiei în România? Deocamdată, singurul rezultat verificabil al călătoriei sale este acela că a adus în dar un fragment din moaştele Sfântului Serafim de Sarov.

Despre posibila sosire a Înalt Stătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse s-a anunțat la finele lunii septembrie, fapt care a stârnit un uragan de speculații. S-a scris tot ce se poate închipui. Vrute și nevrute. Verzi și uscate.

Unii au catalogat vizita ca fiind un moment istoric. Destui au sperat că, în sfârșit, va fi aplanat diferendul canonic din Basarabia dintre Biserica Ortodoxă Română (BOR) și Biserica Ortodoxă Rusă (BORu).

Având în vedere relația strânsă a patriarhului rus cu președintele Putin, s-a presupus că vizita nu-i exclus să aibă conotații politice. Radio Europa Liberă, bunăoară, a lansat ipoteza unei posibile deschideri în urma ei a Bucureștiului spre Moscova.

Nu puțini au încercat să bage lumea în sperieți. S-a sugerat că, deși rostește vorbe mieroase și poartă crucea pe piept, Kiril ar ascunde sub sutană pistolul Makarov de kaghebist și indicațiile scrise ale lui Putin de a deturna România din drumul ei european.

Alții, dimpotrivă, au căutat să potolească spiritele. Au afirmat că semnificația vizitei patriarhului rus este insignifiantă. Că șederea sa la București nu ar avea nicio relevanță. Că la mijloc nu-i decât un dialog dogmatic între două biserici ortodoxe.

În coadă de pește

Până la urmă,voiajul patriarhului rus în România, cel puțin la vedere, n-a rupt gura târgului. S-a terminat aparent în coadă de pește. N-a impresionat pe nimeni și n-a lămurit nimic.

Mass-media rusă a oglindit sumar evenimentul. Agenția TASS l-a ilustrat cu o fotografie veche a Bucureștiului de până la prăbușirea regimului ceaușist, stârnind suspiciuni în România. Un ziar bucureștean se întreba cu această ocazie: „Ce-i asta? Gafă sau propagandă?"

De altfel, presa din România a fost destul de rezervată. N-a neglijat evenimentul, dar nici în prime-team nu l-a adus.

S-a arătat circumspectă clasa politică de la București. Bisericoasă, de obicei, în cea mai mare parte, nu s-a înghesuit de data aceasta să se spovedească și să aprindă lumânări pe durata prezenței lui Kiril în România.

Se vede că patriarhul rus le-a tras clapa tuturor. I-a dezamăgit pe optimiști. I-a nedumerit pe sceptici. I-a inhibat pe adepții teoriei conspirației.

Vizita nu a oferit motive de îngrijorare, după cum au prevenit unii experți. N-a atentat la cursul prooccidental al României. Dar nici un prilej de însuflețire n-a fost . După cum era de așteptat, Kiril nu a lămurit problema Mitropoliei Basarabiei. N-a promis vreo destindere între București și Moscova nici măcar pe plan ecleziastic, necum pe cel politic.

Din rău în mai rău

Și atunci ce a căutat el în România? A venit să celebreze zece ani de la instalarea Prea Fericitului Daniel în scaunul de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române? Haideți să fim serioși.

Nici un patriarh rus n-a călcat în România de 34 de ani, chit că ocazii au fost. Ultima vizită a avut loc în 1983 și de atunci lucrurile au mers din rău în mai rău. După prăbușirea comunismului în România și reactivarea Mitropoliei Basarabiei, relațiile dintre cele două biserici s-au deteriorat până la refuz.

Într-o scrisoare din 19 mai 1993, trimisă Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea, Prea Fericitul Patriarh al României, Teoctist, arata ca „exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769–1774, 1787–1791, 1808–1918, 1940–1941, 1944–1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric".

De-a lungul ultimelor decenii, diferențele dintre BORu și BOR s-au accentuat. Cea dintâi, sprijinind cursul antiamerican și antidemocratic al președintelui Putin, a stăruit asupra ideii că Rusia e altfel, că e diferită de civilizația occidentală. Cea de-a doua, din contră, s-a întors cu fața spre UE și SUA, spre Biserica Catolică, spre identitatea europeană și latină a românilor. Patriarhul Daniel a sprijinit discret efortul euro-atlantic al Bucureștiului.

N-are nimic de oferit

Unde mai pui că patriarhul rus nu are astăzi nimic de oferit României în afară de moaștele lui Serafim Sarov. Atâta timp cât nu contenește războiul din Ucraina, Moscova nu poate să facă vreo concesie Chișinăului și Bucureștiului. Mitropolia din Republica Moldova, subordonată BORu, pe de o parte, și regimul separatist de la Tiraspol, pe de alta, sunt așii din mâneca lui Putin.

Totodată, ideologia pravoslavnică nu are nicio forță de seducție în România. BORu se identifică de-a lungul secolelor cu expansionismul țarist și sovietic. Anexarea în trei rânduri a Basarabiei, intrarea brutală în teritoriul canonic românesc, ostilitatea față de Unirea Principatelor, refuzul de a restitui tezaurul și multe alte nedreptăți făcute de ruși românilor au creat o opoziție sentimentală și o neîncredere intrinsecă a celor din urmă față de cei dintâi.

Kiril, deci, nu poate fi, pin definiție, mesagerul puterii soft. El, ca și predecesorii săi, știe asta. Tocmai de aceea, între cele două biserici n-a existat nicio colaborare teologică mai de Doamne ajută de la 1983 încoace. Lucrule s-au complicat și mai mult după ce BORu a boicotat, precum se știe, ultimul Sinod Panortodox.

Toamna târzie a patriarhului

În ciuda acestui fapt, patriarhul rus a venit la București. E la mintea oricui că nu a făcut-o din interes sportiv. Și nici din complezență față de omologul său român după ce l-a neglijat până acum cu ostentație.

Așa fiind, ce fel de gând l-a purtat pe Kiril în România? Unul de pace? De smerenie? Sau poate unul iertător? Nu. Un gând tainic. Ascuns adânc în subteranele conștiinței.

Patriarhul Rusiei e cu gândul la ultimele zile ale acestei toamne. Pe 29 noiembrie 2017 la Moscova își începe lucrările Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse care va sărbători un centenar de la refacerea Patriarhiei ruse, desființate în 1700 de țarul Petru I. Acest eveniment este conceput ca unul fastuos, de mare amploare, fiind invitați toți conducătorii Bisericilor Ortodoxe de pe glob, teologi de marcă din lume, reprezentanții altor confesiuni creștine.

În condițiile în care, după neparticiparea la Sinodul Panortodox din Creta, comunicarea dintre BORu cu Patriarhia Constantinopolului și cu alte Biserici Ortodoxe s-a alterat, nu-i exclus că celebrarea de la Moscova să fie desconsiderată. Situația poate fi agravată și de izolarea politică a Rusiei care este supusă unor noi sancțiuni occidentale

Astfel, există riscul ca jubileul de 100 de ani de la reînființarea Patriarhiei ruse să se soldeze cu un fiasco răsunător. Pentru a evita acest deznodământ penibil, Kiril de la un timp încoace este extrem de activ pe plan internațional, încercând să arunce niște punți către celelalte biserici ortodoxe.

Vizita sa în România face parte din acest tur de forță menit să salveze celebrarea Patriarhatului de la Moscova. El a venit la București în speranța că Daniel al României îi va răspunde cu aceeași monedă și va sosi în Rusia la finele lunii noiembrie.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.