Dorin Popescu: Dansând cu lupii – 2018 în politica noastră externă

Email Imprimare PDF

11_dorin_popescu
Anul 2018 va fi un an al Pendulului în politica externă a României. Principalele dosare sensibile ale diplomației noastre s-ar anunța a fi, în evaluarea noastră atipică, gestionarea programelor Centenar și pregătirea exercitării Președinției Consiliului UE, scrie analistul Dorin Popescu în www.contributors.ro, preluat de Romanian Global News.

Asocierea celor două dosare poate părea profanilor insolită, de vreme ce unul dintre acestea aparține registrului pur tehnic al diplomației noastre, fiind eminamente o probă a capacității ei de a răspunde unor exigențe ezoterice (Președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene), iar pentru celălalt se construiește, fără exces de zel, prezumția că MAE nu ar avea atribuții (și nici responsabilități) directe de gestionare.

În realitate, dosarele de mai sus țin în echilibru cele două obișnuințe majore de opinie care însoțesc analiza raporturilor dintre politica externă și cea internă românească: prima cere MAE să ia act de sensibilitățile opiniei publice interne și să formuleze soluții adecvate la preocupările și nevoile interne, în raport cu prerogativele de care dispune în acest sens, iar a doua privește MAE exclusiv ca jucător de nișă în activitatea tehnică a căruia profanii nu au libertatea amestecului. Prima obișnuință cere o implicare activă, creativă și responsabilă a diplomației noastre în raport cu Centenarul Marii Uniri (pe modelul Centenarului francez, care a beneficiat de o susținere diplomatică elocventă a diplomației pariziene), iar a doua cere MAE eficiență fără probe publice (dar cu efecte vizibile) a dosarului primei noastre președinții europene.

Cheia politicii noastre externe pare a fi, în această perspectivă, capacitatea diplomației noastre de a răspunde în mod echilibrat ambelor solicitări interne, atât celei care vine din zona sensibilă a societății românești, unde Centenarul are o rezonanță mai largă decât orice președinție rotativă a UE, cât și celei elitiste, care privește exercitarea Președinției Consiliului UE ca pe o probă de supraviețuire într-o lume aerată, unde se consumă ambrozie. Cheia politicii noastre externe pare a fi, mai mult ca niciodată, a pendula versatil între excese, a dansa pe sârmă.

Diplomația românească nu are nici dreptul, nici responsabilitatea de a se eschiva de la sprijinirea Programelor Centenar sub pretextul că nu ar avea atribuții directe în acest sens (explicăm, succint, mai jos), în timp ce responsabilitatea pentru o Președinție creativă și eficientă a UE în primele luni ale anului viitor îi revine integral și explicit.

Sunt sigur că din acest dans cu lupii diplomația noastră va ieși neterfelită.

Centenarul, dansul cu lupul dacic

În condițiile unor iminente conflicte ideologice, care vor însoți întreg anul în curs,diplomația românească are sarcina de a prezenta în lume, curajos și nuanțat (simt nevoia de a preciza, aici, că inclusiv ordinea termenilor acestei enumerări poate fi relevantă), nevoia societății românești de a exploata Centenarul Marii Uniri din perspectiva unor interogații esențiale pentru destinul nostru ca neam și nu ca pretext sau platformă pentru inflamarea retoricii naționaliste. Inevitabil, diplomații români vor fi chemați periodic să ofere explicații factorilor de decizie din țările de acreditare (mai ales în vecinătatea imediată) pentru declarații ale unor aleși locali, pentru publicarea de hărți istorice, pentru pusee patriotarde, pentru felurite inițiative civice nervoase din Țară etc. Comunitățile istorice din vecinătatea României vor avea proiecte și frustrări, nevoi și așteptări și nu întotdeauna aparatul diplomatic și consular al României din Serviciul Exterior poate răspunde elastic acestora.

În fine, Ministerului de Externe îi revine și sarcina ingrată de a preveni și reduce asperitățile inerente ce vor însoți programele Centenar la Moscova, Budapesta, Kiev (Cernăuți), Viena chiar etc. Fiecare dintre aceste țări își celebrează, într-un fel sau altul, câte un Centenar propriu, uneori inventându-l (a se vedea Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt în varianta sa exotică, Igor Dodon), iar din suprapunerea lor fatală se pot crea falii interstatale pe termen lung.

O specificitate a Centenarului românesc, despre care majoritatea preferă să tacă (mimând în mod ipocrit tactul de salon, diplomația de manual), este că societatea românească resimte în mod imperios nevoia de a conexa într-un mod simbolic Chișinăul și Cernăuțiul (capitalele unirilor pierdute) la Programele Centenar de dincoace. Este obligația prioritară a MAE român de a anticipa și reduce animozitățile anticipate a se manifesta în Ucraina și R. Moldova, de a explica acolo nevoia vitală de memorizare simbolică a trecutului nostru istoric, trecut care va fi traversat, miraculos și meteoritic, Chișinăul și Cernăuțiul în urmă cu o sută de ani.

O primă (și necesară) oportunitate de a se transmite, în exterior, semnale diplomatice în acest sens poate fi chiar vizita ministrului român de externe la Cernăuți, la 11 ianuarie a.c., vizită care se produce în contextul turbulent al adoptării noii Legi a educației de către Rada de la Kiev, la 5 septembrie 2017. Însă dincolo de semnale și mesaje, despre care știu că vor fi chibzuite, stau nepoții lui Flondor. Pe care miniștrii noștri de externe nu i-au văzut, acasă la ei, la Cernăuți, de 17 ani!

Președinția Consiliului UE – prea aproape de colți

Pare că am fi primit, în marja apropiatei președinții semestriale a Consiliului UE din ianuarie-iulie 2019, invitația de a exista în formatul care contează pentru restructurarea UE. Cel puțin așa reiese din insistența liderilor europeni care menționează în mod repetat relevanța Summit-ului de la Sibiu, din 30 martie 2019.

Colții care amenință UE sunt tot mai aproape, tot mai flămânzi, iar așteptările optimiste pentru soluții de reformatare a UE în marja Summit-ului menționat trec sub tăcere disperarea (coroborată) a liderilor europeni de a nu mai aștepta progrese semnificative de etapă în 2018. Peste tot în Uniune bântuie fantome, de la divorțul Marii Britanii (de care se leagă în mod neinspirat perspectiva de reformatare a UE) la migrație, de la Catalonia la proiecte iliberale, de la parteneriate franco-germane la rebeliunea Estului etc. Pare că nimic nu mai e sigur pe continent, de la Londra la Varșovia, de la Paris la Sofia, de la Berlin la Istanbul etc. A participa la refacerea liniștii continentale este, categoric, o provocare pentru aleși. Avem șansa de a pune pe masă nu numai locația (Sibiul), ci și resursa noastră umană cea mai fină. Nu cunosc să fi existat în istoria recentă a României ofereastră de oportunitate similară. Tocmai de aceea mă încăpățânez să văd în exercitarea Președinției Consiliului UE o continuare a proiectului paradigmatic al Centenarului, o anexă cu valoare adăugată a acestuia.

Prea aproape de lupi pare a fi și poziționarea deocamdată echilibrată a Bucureștiului între două tendințe centrifuge privind viitorul continental, viziunea franco-germană și cea anglo-saxonă. După proba votului la ONU privind Ierusalimul (probă trecută cu tact și inteligență de diplomația națională), colții n-au sfâșiat mai mult, însă taberele se așteaptă îndelung, răbdător, cu mutări de șah la limita maximă a timpului.

Pentru președinția românească a Consiliului Uniunii Europene, dosarele sunt în dinamică maximă, dar se nuanțează și din mers. Este previzibil un eșec al priorității strategice a Bulgariei, care în primele șase luni ale anului în curs pariază îndrăzneț (dar riscant, prea riscant) pe Balcanii de Vest. Motorul gripat al UE nu va relansa nici o iluzie în zona balcanică, din motive ce țin de inactualitatea temei, de limitele disponibilității pentru consens a țărilor regiunii, de lipsa de apetit politic a marilor actori europeni pentru spațiiperiferice etc. Totuși, unele evoluții modeste pot fi așteptate pe linia conexării Balcanilor de Vest cu regiunea extinsă a Mării Negre, temă pe care diplomația bulgară o va deschide și pentru a-i asigura posibile creșteri pe viitoarea agendă europeană a Bucureștiului.

NU am regăsit cele două dosare despre care cred că vor stabili cu prioritate profilul extern al României, pe termen (cel puțin) mediu, în lista (lungă, a) dosarelor de actualitate ale MAE român (unde capii de serie sunt în continuare candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU – 2020-2021, participarea României la Sistemul de apărare antirachetă, Summit-ul NATO de la Varșovia, securitatea energetică, agenda europeană a Republicii Moldova, candidatura României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Strategia UE pentru regiunea Dunării, Strategia Europa 2020, Curtea Internațională împotriva Terorismului, Migrația și azilul).

Îngăduiți-mi să fiu tranșant. Niciuna din provocările de actualitate din lista de mai sus nu atinge miza strategică pe care o are, pentru viitorul României, gestionarea, la limita maximă a resurselor, a celor două teme paradigmatice, Centenarul și reconfigurarea UE – teme ce includ generos un întreg bestiar de riscuri.

Între lupul nostru dacic și colții lupilor altora, diplomația noastră are examene grele de dat în 2018. Sperăm să nu răspundă acestora precum oaia domnului Daea, resemnată și fără chef, ci inspirat și curajos, precum Kevin Costner în Dansând cu lupii.

Dorin Popescu este Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.