Istoricul Ioan Aurel Pop: Încercăm să facem din Cluj-Napoca şi o capitală a Centenarului Marii Uniri

Email Imprimare PDF

18_istoricul_ioan_aurel_pop
Universitatea „Babeş-Bolyai" continuă seria de manifestări cultural-ştiinţifice demarate încă din 2014 în cadrul programului „ROMÂNIA 100", urmând ca pe parcursul anului 2018 acest tip de activităţi să fie intensificate. 
Rectorul Universităţii „Babeş Bolyai", acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop a anunţat că printre proiectele pe care instituţia de învăţământ superior pe care o conduce şi le pregăteşte pentru anul viitor se numără publicarea lucrării „Documentele Unirii", care va cuprinde două volume de sinteză istorică şi şase volume de documente, scrieCosmin Puriș în http://ziarulfaclia.ro/#twitter, preluat de Romanian Global News.

Programul „România 100" a fost lansat de Guvernul României pentru a marca Centenarul Marii Uniri, însă UBB a decis să se alăture acestui proiect încă din 2014 când s-au împlinit 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, fapt ce a creat cadrul unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România. Reputatul istoric clujean a arătat că începând cu 2014 şi până în prezent, Universitatea „Babeş-Bolyai'' a organizat numeroase conferinţe workshop-uri, dezbateri şi un film legate de Marele Război. Totodată, spune rectorul, cadrele universităţii au publicat 24 de cărţi şi 137 de articole în legătură cu această tematică şi au susţinut circa 140 de comunicări la 65 la conferinţe naţionale şi la 73 de conferinţe internaţionale.

„Sub egida Direcţiei de Patrimoniu din cadrul UBB am pornit din 2014 un ciclu de manifestări care să ne aducă aminte de Primul Război Mondial şi, fireşte, şi de Marea Unire, de unirea Basarabiei, de unirea Bucovinei şi Transilvaniei cu România. Vă mărturisesc că în alcătuirea acestui plan ne-am gândit şi la ce se întâmplă în ţările partenere aliate din Europa Occidentală şi am văzut planuri similare, ca model, pe de o parte. Pe de altă parte, ne-am gândit să ne corelăm tematic şi spiritual cu ţările care fie s-au întregit, fie s-au înfiinţat, fie s-au reînfiinţat la finele Primului Război Mondial. Prin legăturile pe care le avem cu aceste ţări în cadrul congresului Internaţional de Ştiinţe Istorice, care se organizează o dată la cinci ani, iar următoarea ediţie va fi în 2020 la Posdan, în Polonia, fie prin relaţii bilaterale cu universităţile din aceste ţări, am avut privilegiul să ştim ce se va întâmpla în aceşti ani în Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia, în ţările fostei Iugoslavii. Încadrându-ne într-o asemenea atmosferă am planificat cel puţin câte o conferinţă dedicată Marelui Război începând cu 2014 şi sunt convins că şi la anul va fi o asemenea conferinţă internaţională care să marcheze anul 2018. În afara de conferinţe, am organizat expoziţii tematice, workshop-uri internaţionale, am pregătit un film cu atmosfera de atunci. Cadrele noastre didactice au susţinut circa 140 de comunicări la 65 la conferinţe naţionale şi la 73 de conferinţe internaţionale. În toţi aceşti ani au fost publicate 24 de cărţi şi 137 de articole în legătură cu această tematică. Pregătim Documentele Marii Uniri, lucrare care va cuprinde două volume de sinteză istorică iar şase volume de documente. Nu avem încă sprijin financiar aşa cum am dori noi dar sperăm că vom găsi. În acest moment mediul privat pare mai deschis decât autorităţile statului să ne sprijine dar nu suntem disperaţi din acest punct de vedere'', a spus rectorul Ioan Aurel Pop.

Istoricul clujean a arătat că pentru 2018 UBB îşi propune să organizeze aproape 30 de manifestări ştiinţifice, dintre care vreo 20 interne iar zece cu participări internaţionale. „Mai avem în pregătire Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Posnan iar recent am participat la Moscova la reuniunea intermediară, între două congrese, la care au fost preşedinţii comitetelor naţionale. Împreună cu domnul profesor Ioan Bolovan am susţinut interesele noastre istoriografice la acest congres, reuşind pentru prima dată să avem în organizarea României trei manifestări în cadrul congresului din 2020", a explicat Ioan Aurel Pop.

Academicianul a ţinut să sublinieze că UBB nu a fost transformată într-o universitate de istorie, precizând că „se cuvine ca în aceste momente cea mai mare universitate a ţării să-şi dea obolul la manifestările pe care toate popoarele din Europa le organizează cu metode proprii''. „Cred că ne-am îndeplinit până acum rolul pe care ni l-am asumat şi sunt convins că vom face acest lucru şi de acum încolo. Încercăm să facem din Cluj-Napoca şi o capitală a centenarului Marii Uniri'', a punctat Ioan Aurel Pop.

La rândul său, prorectorul UBB, prof. univ. Ioan Bolovan nu a ezitat să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul în care autorităţile române înţeleg să trateze problema Centenarului. „De la Hotărârea de Guvern 44 din 2014 au trecut doi ani şi jumătate până când s-a înfiinţat acea entitate care să coordoneze manifestările legate de Centenar, entitate care din 2016 şi până în vara anului 2017 nu a făcut mare lucru. Universitatea a trimis multe propuneri, inclusiv proiectul pentru publicarea documentelor Marii Uniri, iar până acum nu am primit niciun răspuns cum că proiectele noastre sunt sau nu valide. Un sentiment de dezamăgire mă încearcă şi nu pot să-l reprim. Totodată, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării din România, condusă de Adrian Curaj, a selectat în acest an pentru domeniul ştiinţelor umaniste 33 de proiecte dintre care 14 sunt de arheologie, unele dintre ele fiind despre plante sau roci. Deci, în contextul Centenarului, un subdomeniu din multele domenii ale ştiinţelor umaniste a câştigat 48 la sută din proiecte. Cred că este o lipsă de responsabilitate din partea unor autorităţi ale statului român în gestionarea banului public, neglijându-se total Centenarul'', a avertizat Ioan Bolovan.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.