Românii din diasporă vor să ceară 1% din PIB-ul României pentru valorificarea potențialului diasporei

Email Imprimare PDF

12_cciro_tudose
La inițiativa Camerei de Comerț a României în Italia (CCIRO Italia), mai multe organizații din diasporă s-au organizat pentru o întâlnire cu reprezentanții statului român, cerând investiții de 1% din PIB-ul României pentru a valorifica uriașul potențial al românilor plecați. După ce au trimis zeci de miliarde în țară, românii din străinătate vor să beneficieze de atenția Guvernului, prin programe strategice asumate de Guvernul de la București printr-un document care să fie semnat la București, transmite Romanian Global News.

Documentul se intitulează PACTUL CU DIASPORA.

Iată draftul acestui document, care va fi propus la întâlnire.

CCIRO Italia, promotor al evenimentului din data de 4 august, în colaborare cu Guvernul României, propune adoptarea unui memorandum intitulat „Pactul cu diaspora" care să schimbe radical relația dintre românii din străinătate și statul român.

Noi, membri ai comunităților românești de pretutindeni și reprezentanți ai statului român, punem piatră de temelie a programului de reunire a diasporei cu țara.

Având în vedere că

Milioane de români au luat calea străinătății. Alături de alte milioane de români din comunitățile istorice din jurul granițelor, reprezintă o parte importantă din populația României, țara cu una dintre cele mai mari diaspore din Europa.

Românii din străinătate au fost mereu principalii investitori în economia țării. Dar acest merit nu le este recunoscut, ba dimpotrivă. Se constată în ultimii ani o creștere din ce în ce mai rapidă a distanței dintre românii din afară și cei din țară.

Tranziția a creat falii în societatea românească, una dintre acestea adâncindu-se între diaspora și românii de acasă. A apărut o ostilitate între cele două părți ale aceluiași popor, care nu mai poate fi ignorată.

Facem acum un demers major de apropiere. Prin acest memorandum, punem bazele unui nou cadru a relațiilor dintre România și diaspora.

Acest cadru înseamnă recunoașterea importanței participării românilor din străinătate la viața țării, participarea la dezvoltarea economică, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în țară a românilor. În preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, este semnalul reunirii diasporei cu țara mamă. Pactul cu diaspora este un pas spre această reunire.

În același timp, redăm încrederea românilor din diaspora în economia românească și instituțiile statului român, pe de o parte, și statului român posibilitatea de a beneficia de acest uriaş potențial reprezentat de milioanele de români plecați.

Propunem ca

1% din PIB-ul României trebuie să fie alocat valorificării potențialului diasporei. Cheltuielile vor viza toate măsurile referitoare la oprirea exodului, întoarcerea celor plecaţi şi susţinerea prin investiţii strategice a comunităţilor formate în străinătate.

Aceste investiţii strategice vor consta în:

– Înființarea de centre de afaceri în străinătate

– Facilități pentru repatriere

– Susținerea exporturilor către comunitățile din diaspora

– Susținerea presei din diaspora

– Asigurarea minimă pentru repatrierea corpurilor, în cazuri de deces

– Trimiterea de misiuni de monitorizare şi intervenţie în zonele unde sunt semnalate cazuri de exploatare în masă a românilor

– Înfiinţarea de filiale de universităţi în limba romana în zonele cu mari comunităţi de romani

– Implicarea diasporei în Centenarul Marii Uniri

– Implicarea diasporei în activitățile coordonate de România, după preluarea președinției UE, în 2019

Înfiinţare de centre de afaceri. Există mulţi întreprinzători români, exista talente pentru afaceri, modele de succes, fără ca acest potenţial să fie valorificat şi crescut. Toate aceste resurse puse împreună, cu sprijinul logistic al guvernului roman, pot consolida şi dezvolta mediul de afaceri românesc din străinătate. Potenţialul economic romanesc ar deveni uriaş dacă aceşti oameni de afaceri, aceste talente, ar fi conectate la mediul de afaceri românesc. Modelul CCIRO Italia poate fi extins la scara planetară, iar de iniţiativele guvernul pentru sprijinirea afacerilor trebuie să beneficieze şi romanii cu afaceri în diaspora. Centrele de afaceri pot dezvolta exponențial relațiile economice dintre România și partenerii străini.

Facilități pentru repatriere. Penuria de forță de muncă se adâncește și va deveni critică în România. Un program coordonat între guvernul României și reprezentanții românilor din diaspora, fără foarte multă birocrație, cu implicarea în acest program a elitelor lumii românești din diaspora, va reda încrederea românilor plecați în posibilitatea de a trăi și a se afirma în propria țară. De exemplu burse ale locurilor de muncă, organizate în străinătate, care să intermedieze relaţiile între forța de muncă calificată sau necalificată şi firmele care caută personal. Startup diaspora este un instrument, dar nu îndeajuns. Partenerii programului, care ar fi trebuit să fie din diaspora, sunt entități românești care nu dispun de informații și logistica necesară implementării acestui program. Considerăm că în acest tip de programe trebuie să fie implicate organizațiile de afaceri din diaspora. Un alt program mai puțin birocratizat ar trebui implementat cu urgență, cu implicarea autorităților locale. În acest sens, fiecare Consiliu Județean să aibă un birou de relații cu diaspora, care să promoveze oportunitățile investiționale la nivel local. Un alt mare avantaj al atragerii românilor din străinătate este atragerea, prin intermediul acestora, prin cunoștințele construite în ani de zile, de investitori străini, promovarea turismului local.

Susţinerea exporturilor către comunitățile din diaspora. Comunitățile de români din străinătate au devenit o piață extrem de importantă pentru exporturile românești, în special agroalimentare. Începând cu 2007 s-au dezvoltat rețele de magazine de desfacere a produselor românești, generatoare de bunăstare pentru economia românească, fără ca acest lucru să fie în vreun fel sprijinit de statul român. Propunem ca statul român să încurajeze acest tip de relație, prin mecanisme fiscale, sprijin de stat, garanții. Desfacerea mărfurilor în magazinele românești trebuie să fie doar primul pas către intrarea pe piețele străine a produselor noastre, care să nu fie limitate exclusiv la comunitatea românească. Oportunitatea este uriașă și este posibilă doar prin implicarea statului român pe modelul altor țări, cum ar fi Italia, Franța, Germania, care acordă toată susținerea produselor lor naționale. Reamintim de marca made în Italia, care reprezintă miliarde de auro.

Susținerea presei din diaspora. Statul român trebuie să considere strategice instituțiile de presă pentru românii din străinătate, care nu au doar rol de informare, ci de menținere a coeziunii comunităților. Niciodată în istoria modernă a României nu a fost gândită o strategie pentru sprijinirea presei române din străinătate. Presa din diaspora reprezintă, pe lângă informare, suport pentru integrarea românilor în țările în care trăiesc, promovând și apărând interesele și drepturile conaționalilor. O presă puternică înseamnă o comunitate puternică. Este nevoie de susținerea statului pentru ziare, posturi de radio, televiziuni care se adresează diasporei, beneficiile fiind mult mai mari decât investițiile. Astăzi nu putem discuta de niciun program pe relația cu diaspora fără a avea instituții de presă susținute prin investiții strategice ale statului.

Asigurarea minimă pentru repatrierea corpurilor, pentru cazuri de deces. Este o mare rușine ca în zilele noastre să avem corpuri neînsuflețite ale unor conaționali, abandonate prin frigiderele morgilor din toată lumea, corpuri înhumate la groapa săracilor, arse în crematorii la mila primăriilor. Tradiția românească este ca locul de veci să fie în țara natală, lângă cei dragi. Există posibilitatea plății unor asigurări care să garanteze repatrierea nu doar în caz de moarte, ci și în cazul unor accidente grave și asistență gratuită, în schimbul unor cifre modice. Tutela cetățenilor români ar putea fi făcută de statul român, prin asigurarea tuturor românilor din diaspora care solicită această asigurare, în momentul înregistrării într-un registru electronic introdus special. Companiile de asigurări au propus cifre aproape simbolice pentru acest tip de asigurare.

Trimiterea de misiuni de monitorizare şi intervenţie în zonele unde sunt semnalate cazuri de exploatare în masă a românilor. Din aceste misiuni vor face parte reprezentanți ai comunităților de români și ai statului român. Este rușinos că în secolul XXI, mii de români plecați la muncă să fie în stare de sclavie, fără că România să intervină. Este inadmisibil să se vorbească, de exemplu, de sclavele române din Sicilia, de lucrători români sclavi în Spania, Germania sau Marea Britanie, fără ca a doua zi un oficial al statului român să nu fie la fața locului. Fenomenul sclaviei lucrătorilor român a luat o amploare atât de mare încât este necesară intervenția statului și a societății civile. Nu este corect să învinuim tot victimele pentru situația în care se află, atribuindu-le acestora vina pentru alegerea făcută (munca la negru, credulitatea față de intermediari). La bază este mereu o constrângere. Avem, împreună, forța necesară să eliminăm aceste situații.

Înființarea de filiale de universități în limba română în zonele cu mari comunități de români. Statul român trebuie să finanțeze instituțiile de învățământ românești de stat să se internaționalizeze. Există extrem de mulți tineri români care ar vrea să studieze la facultate și să obțină o diplomă, în timp ce se află la muncă în străinătate. Sunt foarte mulți care se vor bucura să continue studiile în limba română și după ce au plecat din România.

Limba română este limbă oficială în Uniunea Europeană, foarte mulți străini ar studia în limba română dacă ar avea ocazia. Există deja la cursurile de limba și civilizație română mulți străini înscriși. Dezvoltarea unor filiale de învățământ superior în afara granițelor va stimula schimburile culturale cu alte țări și va da ocazia elitelor românești să iasă în lume profesând, nu emigrând. Instituţiile de învățământ, prin internaționalizarea propriilor servicii, vor crește în topurile universităților la nivel mondial, unde cele mai bune universități din România se află sub locul 800.

Toate aceste măsuri și programe se pot realiza prin alocarea a 1% din PIB-ul României. Efectul va fi cuantificabil în foarte scurt timp. Gestionarea fondurilor și a programelor trebuie să revină în exclusivitate Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.