Români din comunitățile istorice, din diasporă și din țară, la hramul mănăstirii românilor de pretutindeni de la Izvoru Mureșului

Email Imprimare PDF

21_hramul_manastirii_romani_izvm
Români din comunitățile istorice și din diaspora, alături de sute de credincioși din țară, au participat marți, 15 august, la Izvoru Mureșului, la hramul Mănăstirii 'Adormirea Maicii Domnului', supranumită și mănăstirea românilor de pretutindeni, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, și cu episcopul vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei, Ignatie Mureșanul.

Unii dintre credincioși au venit îmbrăcați în port popular și mulți dintre ei aveau prins în piept tricolorul românesc.

Reprezentanții românilor din comunitățile istorice și diaspora, care participă în aceste zile la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, s-au declarat emoționați că se află din nou la mănăstirea de la Izvoru Mureșului, unde au mărturisit că simt că au venit acasă și că nu mai sunt în minoritate.

'Nu pot defini acest sentiment de pace, de liniște, de bucurie, dar una internă, în sufletul meu. Și când simți această energie pozitivă, această încărcătură de mare energie, nu ai altceva de spus decât că simți că ai căpătat o forță în plus pentru când te întorci acasă, să lupți și mai tare pentru menținerea culturii, limbii și identității naționale', a declarat Daniel Magdu, reprezentant al românilor din Voivodina, Serbia.

Tot de acolo a venit și medicul Ion Omoran, care a declarat că sentimentul pe care îl simte când vine la Izvoru Mureșului este "un sentiment deplin, puternic și înălțător, de suflet împăcat, pentru că aici mă simt ca acasă și nu mă simt ca minoritate'.

Tot din Serbia, dar din Timoc, acolo unde, timp de aproape două secole, românii nu au avut acces la slujbe în biserici în limba maternă, a venit Predrag Balașevici, care a declarat că un popor care nu se poate ruga la Dumnezeu în limba lui își poate păstra cu greu identitatea națională.

"Cu gânduri frumoase, cu mare bucurie suntem în fiecare an la mănăstire, la Sărbătoarea Sfintei Maria. (...) Un popor care nu poate să se roage la Dumnezeu în limba lui, cu greu poate să își mențină identitatea. Noi, în biserică, vedem, în primul rând, posibilitatea să ne menținem ca români, să ne păstrăm cultura, tradiția noastră și să ne rugăm la Dumnezeu în limba română', a spus Predrag Balașevici.

Un alt român timocean, Zavișa Jurj, a spus că întotdeauna se simte ca acasă la Izvoru Mureșului, iar după hramul casei aceasta este cea mai importantă sărbătoare din viața lui.

"Ne simțim ca acasă, ne vedem cu frații noștri și plecăm cu o speranță că în anii ce vin va fi mai bine și situația noastră, a românilor timoceni, va fi mai bună', a spus Zavișa Jurj.

La rândul său, Larisa Axinia, din Italia, a spus că mănăstirea de la Izvoru Mureșului este o candelă la care se roagă românii de pretutindeni.

'Mănăstirea de la Izvoru Mureșului este izvor de duhovnicie și ușurare pentru pelerinul trecător, o candelă aprinsă în inima Ardealului, un loc de reculegere. Oriunde am trăi în lume, nu trebuie să uităm menirea noastră: de creștini și de români. Aceasta a devenit mănăstirea românilor de pretutindeni din țară și din afara granițelor țării, ținând cont că an de an venim aici, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului', a spus Larisa Axinia.

Și episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, i-a salutat și le-a mulțumit românilor de pretutindeni pentru permanentul lor efort de păstrare a identității naționale și i-a asigurat de toată dragostea și prețuirea sa.

În predica rostită cu prilejul marii sărbători, episcopul vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei, Ignatie Mureșanul, a vorbit despre discreția și smerenia cu care Fecioara Maria a trăit, viața și biografia ei identificându-se cu viața lui Iisus.

'Maica Domnului concentrează, întrupează tot ceea ce lumea asta mândră și agresivă a pierdut. Și anume: în Maica Domnului găsim compasiune, găsim smerenie, găsim delicatețe și foarte multă discreție. (...) Este o aproape o constatare banală că trăim într-o lume în care fiecare vrem să fim în prim planul vieții sociale, toți încercăm să ne exhibăm calitățile și, mai grav decât atât, și lucrurile care nu țin de viața publică. (...) Astăzi asistăm la o inflație a tot cea ce înseamnă cuvânt, vorbim foarte mult și inconsistent. Noi, astăzi, vorbim enorm de mult, dar nu mai știm să dialogăm. Oamenii nu mai știu să comunice în nici un fel. Astăzi e o sărăcie, e un vid de conținut în ceea ce privește consistența a ceea ce transmiți. Maica Domnului ne învață, e atât de important, să știm când să vorbim și când să tăcem. De obicei tăcem când ar trebui să vorbim și vorbim când ar trebui să tăcem', a spus episcopul Ignatie Mureșanul.

Acesta le-a transmis credincioșilor că, în lumea de astăzi, tinerii sunt manipulați și i-a îndemnat pe părinți să își crească copiii în credință, întrucât 'Biserica este locul unde îți trăiești credința și valorile și identitatea ca neam'.

Mănăstirea de la Izvoru Mureșului, supranumită și mănăstirea românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei și Harghitei, Ioan Selejan, actualmente mitropolit al Banatului, și a fost ridicată într-un timp record, de 22 luni.

Primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, iar sfințirea a avut loc un an mai târziu, în prezența patriarhului de atunci, Teoctist. Mănăstirea este realizată în stil brâncovenesc și încântă nu numai prin frumusețea construcțiilor și prin zona superbă în care este așezată, ci și prin cea mai mare suprafață de pictură în frescă din România, dar și printr-un altar sculptat în lemn de păr sălbatic.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.