Deputatul Constantin Codreanu: „Înfrăţirile administrative reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre noi şi comunităţile de români din afara graniţelor ţării"

Email Imprimare PDF

14_fratii_in_veci_vor_fi_fratiUrmare a interpelării de către deputatul Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul Teodor Meleşcanu, ministru al Afacerilor Extern al României a prezentat situaţia actuală a unităţilor administrative de nivel I şi II din România înfrăţite cu unităţi administrative din statele în care există comunităţi româneşti, respectiv din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Albania, Grecia, Croaţia şi Republica Macedonia, transmite Romanian Global News.

Răspunsul ministrului Meleşcanu vizează doar acele acorduri de înfrăţire administrativă pentru a căror încheiere a fost solicitat avizul Ministerului Afacerilor Externe în perioada 2006 până în prezent, în conformitate cu legislaţia română în vigoare (art. 15 şi 16 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, art. 41 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi art. 4 din H.G. nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea MAE).

14_conf_ro_rmAstfel, situaţia acordurilor de înfrăţire dintre unităţi administrative de nivel I şi II din România şi din statele în care există comunităţi istorice de români, supuse avizării Ministerului Afacerilor Externe, este următoarea, după fiecare stat în parte:

Republica Moldova – 260 de acorduri;

Ungaria – 225 de acorduri;

Bulgaria – 75 de acorduri;

Ucraina – 62 de acorduri;

Serbia – 40 de acorduri;

Grecia – 23 de acorduri;

Republica Macedonia – 11 acorduri;

Croaţia – 3 acorduri;

Albania – 1 acord.

"Am luat act cu satisfacţie că doar în ultimul an numărul acordurilor de înfrăţire administrativă cu oraşele şi comunele din Republica Moldova a crescut semnificativ, de la 109 la 260. Chiar dacă este îmbucurător în sine, faptul trebuie să ne mobilizeze şi mai mult pentru valorificarea imensului potenţial de cooperare administrativă locală între cele două maluri ale Prutului şi pentru a da mai multă substanţă relaţiei speciale şi privilegiate dintre Bucureşti şi Chişinău, ştiind că în România avem 2686 de comune rurale şi 265 de oraşe (dintre care 104 municipii) grupate în cele 41 de judeţe, iar în Republica Moldova avem 979 de primării rurale sau urbane grupate în 36 de unităţi administrative de nivelul II (raioane, municipii şi unităţi cu statut special). Din păcate, în România există încă judeţe în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrăţire cu o primărie din Republica Moldova, după cum şi în Republica Moldova există raioane întregi în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrăţire cu o primărie din România" a declarat deputatul Constantin Codreanu.

„Constatăm că, în cazul acordurilor de înfrăţire şi parteneriat cu unităţi administrative din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Grecia, Republica Macedonia, Croaţia şi Albania, acestea vizează în peste 95% din cazuri alte localităţi şi unităţi administrative de nivel superior decât cele populate de etnici români.

Gradul de înfrăţire şi parteneriat dintre administraţiile locale este unul dintre indicatorii importanţi ai coeficientului real de solidaritate şi coeziune naţională transfrontalieră. Încurajăm administraţiile locale din România să iniţieze procedurile de încheiere a unor acorduri de înfrăţire şi parteneriat cu sutele de primării din statele vecine şi Balcani în care conaţionalii noştri au o prezenţă compactă sau majoritară. Prin semnarea unor asemenea acorduri, comunităţile locale ale românilor din Timoc (Serbia de răsărit şi Bulgaria de nord-vest), din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, nordul şi sudul Basarabiei, Maramureşul istoric, ca şi cele ale fraţilor noştri aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia şi Macedonia, meglenoromâni din Macedonia şi Grecia sau istroromâni din Croaţia ar câştiga instrumente de cooperare directă, strânsă şi intensă cu localităţi din statul înrudit România, care, dincolo de parteneriatele interstatale, lasă loc tuturor formelor de cooperare subsidiară transfrontalieră", a mai subliniat preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.