Situația dramatică a comunităților românești autohtone invocată de deputatul Constantin Codreanu într-o declarație politică în Parlamentul României. Ce fac autoritățile române?

Email Imprimare PDF

11_comunitatile_romanesti_autohtone
Pe 28 mai, în ultima duminică a lunii, sărbătorim Ziua Românilor de Pretutindeni. Este un prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate. Lăsând la o parte orice abordare festivistă, găsesc potrivită ocazia să trecem în revistă problematica românilor din comunitățile istorice de români, se arată în declarația politică a președintelui Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, preluat de Romanian Global News.

Istroromânii sunt ramura cea mai mică a poporului nostru - circa 300 de persoane – și se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere. Trebuie să intervenim pentru salvarea istroromânilor din Croația, inclusiv prin crearea posibilității legale de a le acorda simplificat cetățenia statului român, exact după modelul după care și croații din România își pot lua cetățenia statului croat.

Meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia – câteva mii de persoane - nerecunoscuți ca minoritate națională, sunt în plin proces de aculturație și asimilare, nemaibeneficiind de sprijinul cultural al statului înrudit România, care le refuză dreptul în procedură simplificat la cetățenia română facultativă, ca formă subsidiară de protecție.

Sutele de mii de aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia și Republica Macedonia se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Mai grav este că în sânul comunității dialectale aromâne din România un curent minoritarist îndreptat contra unității cultural-naționale românești este inspirat, încurajat și întreținut de cercuri politice din străinătate. Nici aromânii nu pot cere în procedură simplificată cetățenia statului român, așa cum albanezii, grecii, bulgarii și macedonenii din România pot solicita cetățenia statelor lor înrudite.

Cele câteva milioane de români din Basarabia, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul politicilor de stat de separare artificială în români propriu-ziși și moldoveni sau, respectiv, valahi. În cazul românilor majoritari din Republica Moldova ajutorul acordat generos de către România nu este condiționat de respectarea drepturilor românilor in acest stat.

Românii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile de care se bucură maghiarii și secuii de limbă maghiară din România.

Cei peste 1 milion de persoane aparținând filonului cultural românesc (comunitățile de evrei românofoni din Israel, băieșii sau rudarii românofoni din Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria și alții) nu beneficiază de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei române.

Cei peste 4 milioane de cetățeni români care reprezintă diaspora noastră economică se confruntă cu multiple dificultăți și provocări, având nevoie, în multe situații, de intervenția promptă, competentă și eficientă a diplomației române și a autorităților guvernamentale.

În această situație, este nevoie să completăm cu prevederi noi Legea cetățeniei române, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să adoptăm o Lege a românofoniei în lume, iar Guvernul trebuie să inițieze proiecte pentru salvarea românilor aflați în dificultate culturală majoră, cum sunt românii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani.

Totodată, în condițiile în care statul național român se confruntă cu fenomenul negativ și accentuat al emigrării accelerate, este nevoie să ajustăm Legea cetățeniei române atât normelor și bunelor practici europene în domeniu, cât și interesului major de consolidare demografică a statului național și de protecție efectivă a minorităților înrudite.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.