Statistica îl bate pe Dodon: Care au fost principalii “sponsori” ai Republicii Moldovei în 2016

Email Imprimare PDF

16_statistica_dodon
Preşedintele Igor Dodon a declarat în cadrul unor manifestări de la Comrat că "cei mai apropiaţi prieteni ai Găgăuziei, dar și ai Republicii Moldova, sunt Rusia și Turcia". Statistica privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova în 2016, dar şi pentru 2014-2015 îl contrazice însă pe şeful statului, se arată pe www.mold-street.com, preluat de Romanian Global News.

Raportul anual privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova în anul 2016 relevă că în acest an ţara noastră a primit asistenţă străină în valoare de peste 440 milioane euro, în creştere cu circa 33% faţă de anul 2015.

Importanţa Acordului cu FMI

Din această sumă, 227 milioane euro au fost acordați pentru sectorul guvernamental, ceea ce reprezintă o creştere de 32,8% faţă de anul 2015 şi este, practic, la nivelul anului 2014, arată raportul elaborat de Cancelaria de stat.

Creşterea respectivă a finanțării externe în 2016 este explicată "prin eforturile Guvernului" şi semnarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în noiembrie 2016, care a permis să fie "recăpătată încrederea şi recâştigată credibilitatea din partea part enerilor de dezvoltare în ţara noastră".

Potrivit raportului, cota asistenţei externe debursate în PIB se menține pe durata ultimilor ani la un nivel de circa 6%, dar ponderea resurselor externe în Bugetul Public Național s-a micşorat de la 16% la 9%.

Totuşi sustenabilitatea bugetar-financiară a Republicii Moldova "continuă să depindă de volumul asistenței externe acordate", constată autorii.

Cine sunt principalii "sponsori"

Totodată autorii constată că remitenţele rămân în continuare de circa 2-3 ori mai mari ca volum comparativ cu asistenţa externă. Cât despre investiţiile străine directe apoi acestea au fost în perioada 2012–2016 de 2-4 ori mai mici față de volumul debursărilor asistenţei externe pe parcursul anului şi de circa 10 ori mai mici decât remitenţele.

Studiul relevă că în anul 2016 cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova a fost Uniunea Europeană, urmată de Banca Mondială, România, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Agenţiile ONU.

Astfel, conform situaţiei la 31 decembrie 2016, circa 76% din volumul asistenţei externe debursate în Republica Moldova este raportată de aceşti cinci parteneri de dezvoltare.

Restul de 24% revine altor 11 donatori, inclusiv FMI, SUA, BEI, Elveţia, Suedia, Germania, Austria, Cehia, Japonia. Nici urmă de Rusia sau Turcia. De altfel nici în anii 2014-2015, Rusia nu a acordat asistenţă ţării noastre.

În schimb Turcia a alocat aproape două milioane de euro în anii 2014-2015.

Cel mai mare proiect finanţat de guvernul turc prin intermediul Agenţiei TICA a fost în valoare de circa jumătate de milion de euro şi prevedea "Finalizarea Lucrărilor de Construcţie a Clădirii Fundaţiei de Susţinerea Culturii şi Tradiţii Islamice în Republica Moldova".

Sectoarele unde ajunge asistenţa

Potrivit raportului cele mai mari volume de asistenţă externă au mers spre proiecte din: Agricultură; Transport şi drumuri; Sănătate; Energetică; Apă şi canalizare, schimbări climatice.

Astfel, în 2016 volumul asistenței externe de care a beneficiat sectorul agricol a constituit 29,6 milioane de. euro, ceea ce a influențat creșterea competitivității prin modernizarea și integrarea pieței, modernizarea lanțului agroalimentar în scop de conformare la cerințele UE privind siguranța alimentelor și la standardele de calitate, precum și sporirea securității și siguranței alimentare.

Sectorul transport şi drumuri a beneficiat de o asistenţă de 28,1 milioane euro. Anterior Guvernul a stabilit drept o prioritate strategică reabilitarea drumurilor, asistenţa partenerilor de dezvoltare, în condiţiile bugetului de stat auster, fiind indispensabilă. Fără drumuri moderne Moldova nu poate atrage investiţii majore, iar costurile de logistică rămân mari.

Un alt domeniu prioritar este sănătatea, unde a ajuns o asistenţă externă de 28 milioane euro. Potrivit Ministerului Sănătăţii, valoarea asistenţei a fost în creştere cu 20% faţă de anul 2015. În 2016, 66% din totalul asistenţei au fost oferiţi pentru prevenirea şi tratamentul bolilor netransmisibile.

Totodată, 22% din suma totală a fost alocată pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale acordată pacienţilor cu boli transmisibile.

În 2016 au fost atrase şi circa 22,5 milioane euro asistenţă externă pentru securitatea energetică și sporirea eficienței energetice, iar 13,1 milioane euro au mers spre domeniul apă şi canalizare, schimbări climatice.

78% din asistenţă sunt credite

Referitor la asistenţa externă în funcţie de instrumente de finanţare, cu o pondere de 78% în 2016 au prevalat creditele şi împrumuturile. Totodată, Guvernul RM acordă în continuare o prioritate majoră atragerii asistenţei externe nerambursabile.

Cât despre autorităţi publice apoi cel mai mare număr de proiecte finanţate din exterior a beneficiat Academia de Ştiinţe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, etc.

Însă de cele mai mari bugete beneficiază Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor - circa 548 de milioane euro, sau 52% din asistenţa externă în derulare. Urmează Ministerul Economiei cu o cotă de 25% (circa 260 de milioane euro) şi Ministerul Mediului cu 5,4% şi circa 57 de milioane euro.

Asistență multă, progrese puține

Cancelaria de stat susţine că în privinţa administrării asistenţei ar exsita o transparenţă maximă. Totuşi mai multe studii, dar şi audite realizate de Curtea de Conturi au arătat că la acest capitol există numeroase deficienţe.

Astfel un nou raport al Curții de Conturi Europene din 2016 constată că sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice din ţară a avut doar un impact limitat.

Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și al implementării programelor și a proiectelor care au făcut obiectul auditului.

„UE întâmpină dificultăți semnificative la implementarea asistenței în Republica Moldova", a declarat Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.

„Combinația dintre instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduce în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia Europeană pentru încurajarea reformelor.", a adăugat acesta.

Curtea a formulat și o serie de recomandări în atenția Comisiei, în vederea ameliorării asistenței acordate de UE Republicii Moldova.

Totodată la începutul lunii iulie 2017, Guvernul a anunţat că va realiza o inventariere a tuturor proiectelor de asistență externă care au fost și urmează a fi implementate în Republica Moldova.

Motivul invocat de premierul Pavel Filip este că autorităţile au nevoie de o analiză "a sistemului și a capacităților, pentru a face o planificare strategică și mai bună și pentru a responsabiliza implementatorii de programe".

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.