Kristina Baleisyte, șefa Biroului de legătură NATO din Chișinău: „Securitatea începe cu instituții democratice puternice și bună guvernare”

Email Imprimare PDF

15_kristina_baleisyte
La începutul lunii decembrie 2016, Parlamentul de la Chişinău a ratificat Acordul privind deschiderea Biroului de legătură NATO la Chişinău.

La scurt timp, președintele pro-rus, Igor Dodon, a declarat că va „face tot posibilul" pentru a anula documentul respectiv, deși nu are prerogative în acest sens. Totuși, inaugurarea Biroului NATO la Chișinău a fost amânată de câteva ori, iar în spațiul public au apărut chiar informații că acesta și-ar fi început activitatea „în taină". Pentru a lămuri lucrurile, Deutsche Welle a realizat un amplu interviu cu șefa Biroului de legătură NATO din Chișinău, Kristina Baleisyte, preluat de Romanian Global News

DW: Știm că procedura de acreditare în calitate de șef al Biroului de legătură al NATO din Chișinău s-a încheiat și că, procedural, nimic nu ar mai putea împiedica deschiderea Biroului în Republica Moldova. Totuși, au fost mai multe amânări, iar aceasta, pe fundalul ostilității președintelui pro-rus Igor Dodon față de NATO, alimentează temerea că Biroul nu va mai fi deschis. Când va fi, totuși, deschis și de ce depinde aceasta?

Kristina Baleisyte: Atât Biroul de legătură NATO, cât și eu, în calitate de șef al acestuia, am fost acreditați de către autoritățile moldovene în baza Acordului aprobat de Parlamentul Republicii Moldova. Eu sunt deja la Chișinău și am început lucrul. Imediat ce lucrările de amenajare a spațiului Biroului de legătură NATO se vor încheia, acesta va fi inaugurat. Presupun că aceasta se va întâmpla un pic mai târziu, anul acesta. Personal, aștept cu nerăbdare ca Biroul să fie gata pentru vizitatori și activități.

DW: Ce înseamnă, de fapt, deschiderea acestui Birou la Chișinău? Ce competențe și ce atribuții va avea, pentru că și în sensul acesta circulă tot felul de interpretări?

Kristina Baleisyte: Guvernul Moldovei a solicitat ca NATO să deschidă un Birou de legătură la Chișinău. Un acord în acest sens a fost, ulterior, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova. Este un mic birou civil - o reprezentanță diplomatică. Eu mă voi concentra pe următoarele aspecte: facilitatea consultanței și asistenței NATO pentru a sprijini reformele în curs de desfășurare în Republica Moldova. Programul de colaborare între NATO și Moldova este convenit reciproc, aprobat de Guvern și accesibil publicului larg. În al doilea rând: informarea autorităților moldovene și a organizațiilor non-guvernamentale privind oportunitățile de colaborare oferite de organizația noastră și sprijinirea proiectelor concrete. NATO are sute de activități și programe de care Moldova poate beneficia ca să-și consolideze capacitățile și să-și fortifice securitatea. Și în ultimul rând, dar nu mai puțin important – voi pune accent pe mai multă comunicare pentru o înțelegere reciprocă mai bună între NATO și poporul și societatea civilă din Republica Moldova.

DW: Deci nu va fi doar o colaborare pe dimensiunea guvernamentală?

Kristina Baleisyte: NATO a lucrat și până acum cu Guvernul de la Chișinău, dar a interacționat și cu societatea civilă, mass media, cu universitățile și cu alți parteneri locali. Deschiderea Biroului de legătură NATO va ajuta la aprofundarea acestor parteneriate, va facilita schimbul de informații. Există mai multe domenii în care putem purta un bun dialog și schimba opinii, cum ar fi: securitatea regională, colaborarea între NATO și Moldova, reformele în sectorul de apărare și securitate, rolul femeilor în consolidarea păcii și securității, etc. Aștept cu nerăbdare să dezvolt acest dialog și să încurajez o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate cu care ne confruntăm. Cred că atât NATO, cât și Moldova își doresc stabilitate și securitate în regiune și în întreaga Europă. Interesul nostru este unul comun.

DW: Are vreo legătură deschiderea Biroului NATO la Chișinău cu complicațiile regionale legate de războiul din Ucraina?

Kristina Baleisyte: Biroul se va axa pe reforme și pe consolidarea dialogului cu Republica Moldova. Colaborarea dintre NATO și Moldova nu ține de părțile terțe sau de alte țări. Sprijinul nostru – atât deschiderea Biroului, cât și sprijinirea reformelor – este un răspuns la solicitările venite din partea Guvernului și este menit să ajute Moldova să-și consolideze siguranța și securitatea. NATO mai are birouri de legătură la Kiev și Tbilisi, care contribuie la îmbunătățirea cooperării cu acele țări. Mai mult, NATO are și un Centru de Informare la Moscova, care lucrează pentru a îmbunătăți înțelegerile dintre NATO și Rusia.

DW: Această regiune este afectată puternic de elemente nocive, periculoase chiar, cum ar fi, de exemplu, propaganda. Se vorbește inclusiv despre riscul deturnării cursului politicii externe în 2018, urmare a alegerilor parlamentare...

Kristina Baleisyte: La summit-ul NATO de la Varșovia, anul trecut, șefii de state și de guverne NATO au declarat clar că își mențin angajamentul de a respecta independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar și că rămân deschise în a ajuta cu asistență Republicii Moldova, astfel încât toți cetățenii moldoveni să se poată bucura de un viitor stabil, sigur și prosper, în conformitate cu valorile împărtășite de democrațiile europene. Și au insistat că, pentru a ajunge la asemenea valori, este important ca Republica Moldova să-și îndeplinească toate angajamentele în ceea ce privește implementarea reformelor – repet, în interesul tuturor cetățenilor. Procesul de reformare este mereu dificil, iar NATO și-a asumat angajamentul să ajute Moldova.

Republica Moldova este un partener apropiat și important pentru NATO. Colaborăm de 25 de ani și întotdeauna am respectat în totalitate suveranitatea Moldovei și statutul de neutralitate al acesteia. La solicitarea Guvernului, aliații NATO oferă consultanță în procesul de reformare a forțelor armate, ajută la consolidarea instituțiilor democratice, la îmbunătățirea bunei guvernări, supremației legii și asigură transparența și responsabilitatea în sectorul de apărare. De asemenea, desfășurăm proiecte prin care oferim sprijin practic pentru a îmbunătăți viața cetățenilor moldoveni. Am distrus pesticidele dăunătoare și arsenalele periculoase de mine antipersonal, munițiile în surplus și combustibilul pentru rachete. Am ajutat la construcția unui laborator de apărare informatică la Universitatea Tehnică a Moldovei, care servește drept centru de cercetare și instruire a funcționarilor publici, a oamenilor de știință, dar și a studenților. Sprijinim asigurarea oportunităților egale pentru bărbații și femeile care activează în sectorul de apărare și securitate. Moldova a fost una din țările beneficiare ale NATO în elaborarea unui sistem multinațional de telemedicină, care a permis medicilor specialiști militari și civili din diferite părți ale lumii să evalueze pacienții și să ofere recomandări în timp real. Mai sunt multe exemple despre cum contribuie NATO la întărirea securității și democrației în Republica Moldova.

DW: Cum poate ajuta NATO Moldova să aibă o armată mai puternică în condițiile în care comandantul suprem (care este șeful statului) blochează orice colaborare cu NATO? Și cum vedeți colaborarea NATO-Moldova în condițiile în care Moldova este o țară neutră?

Kristina Baleisyte: NATO cooperează cu peste 40 de parteneri, care se află la mare depărtare - cum este Japonia, sau în proximitate geografică - cum este Suedia. Unii dintre partenerii noștri sunt membri ai altor organizații de securitate, cum ar fi Organizația Tratatului Colectiv de Securitate, iar alții sunt neutri, cum este Elveția. Ei toți cooperează cu NATO în domeniile care sunt de interes național și cu beneficii reciproce. Acest lucru este posibil, deoarece NATO respectă suveranitatea tuturor popoarelor și crede că fiecare națiune are dreptul să-și aleagă propriile alianțe sau să aleagă să nu se alieze cu nimeni. NATO respectă fără echivoc neutralitatea constituțională a Moldovei și alegerea Moldovei de a nu fi membru NATO. Avem multă expertiză în consolidarea instituțiilor democratice, promovarea bunei guvernări și sprijinirea consolidării capacităților. Neutralitatea se construiește pe aceste fundamente, iar Moldova poate utiliza sprijinul NATO pentru a implementa aceste reforme.

DW: Foarte aproape de Republica Moldova, în Ucraina, e război. În regiunea transnistreană avem separatism și un conflict mocnind. Mai e și o armată străină care staționează în Moldova contrar statutului de neutralitate... Cum să ne asigurăm securitatea fiind neutri, dar sub ocupație militară?

Kristina Baleisyte: Securitatea începe cu crearea unor instituții democratice puternice, cu asigurarea supremației legii și cu bună guvernare. Securitatea se fortifică prin consolidarea instituțiilor capabile și efective de apărare și securitate, inclusiv forțele armate. NATO s-a angajat să ofere sprijin în aceste domenii și să vă ajute la consolidarea rezistenței în fața provocărilor noi de securitate, cum ar fi amenințările informatice. Accentuez, NATO nu este implicată în soluționarea conflictului transnistrean. NATO sprijină soluționarea pe cale pașnică și durabilă a conflictelor latente în Europa. Iar aliații NATO respectă în totalitate și îndeamnă statele să respecte integritatea teritorială, independența și suveranitatea Moldovei.

DW: 0,4% din Produsul Intern Brut – atât se alocă în prezent în Republica Moldova pentru Armată. Care sunt standardele NATO în acest sens? Cât ar trebui să investească Moldova ca să dezvolte o armată capabilă să-și apere cetățenii?

Kristina Baleisyte: NATO nu are nicio cerință referitoare la volumul cheltuielilor partenerilor săi pentru apărare. Cheltuielile pentru apărare țin de decizia suverană a fiecărui partener. Dar cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie suficiente ca să susțină în mod adecvat și să asigure resursele necesare forțelor armate în mărimea și conform capacităților decise de Guvern, în baza unui proces amplu de analiză.

DW: La începutul lunii februarie 2017, când a vizitat Cartierul General al NATO, Igor Dodon a propus semnarea unui acord între Moldova și NATO cu privire la recunoașterea neutralității permanente a Republicii Moldova de către NATO. Ar semna NATO un astfel de acord?

Kristina Baleisyte: NATO respectă pe deplin și fără echivoc neutralitatea Republicii Moldova. Am declarat asta public și oficial în repetate rânduri și așa va rămâne. Programul de cooperare NATO - Republica Moldova, numit Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) recunoaște că Moldova este neutră conform Constituției și nu caută să adere la NATO. Acest document este agreat de Consiliul Nord-Atlantic al NATO și de Guvernul Republicii Moldova și este la îndemâna publicului. Deci, deja există un document oficial prin care NATO recunoaște neutralitatea Moldovei.

DW: A existat un proiect al Strategiei de Securitate Națională aprobat în perioada când președinte era Nicolae Timofti. Suspect de greu s-a mișcat acel proiect prin instituțiile statului din Republica Moldova, iar în cele din urmă actualul președinte pro-rus l-a retras și s-a apucat să scrie altă Strategie care, - spune el, - „va corespunde intereselor naționale și statutului de neutralitate". În opinia Dvs, ce pericole planează acum asupra Moldovei și care ar trebui neapărat să fie definite și prevenite prin viitoarea strategie?

Kristina Baleisyte: Toate țările din Europa se confruntă cu o multitudine de provocări interne și externe. Este competența autorităților moldovene să elaboreze și să se pună de acord asupra conținutului Strategiei naționale de securitate și asupra provocărilor reflectate într-un astfel de document. Dar vocea societății civile pe parcursul acestui proces este foarte importantă, deoarece societatea civilă poate ajuta autoritățile să înțeleagă care sunt interesele și percepțiile reale ale cetățenilor în raport cu provocările de securitate.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.