Senatorii români Titus Corlățean și Viorel Badea au avut intervenții hotărâtoare în cadrul dezbaterii APCE privind rezoluția legată de Ucraina

Email Imprimare PDF

23_corlatean_badea
Întreaga echipă de parlamentari ai României a conlucrat extrem de eficient în cadrul adoptării de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a Rezoluției 2189, intitulată "NOUA LEGE UCRAINEANĂ A EDUCAȚIEI: UN IMPEDIMENT MAJOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MATERNE ALE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE". Senatorul Titus Corlățean a fructificat din plin șansa de a vorbi în numele socialiștilor europeni și a depus circa 15 amendamente, mare parte din ele fiind adoptate, transmite Romanian Global News.

Prin adoptarea acestei rezoluții, la inițiativa Delegației Parlamentului României la APCE, în cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 9-13 octombrie 2017), Adunarea Parlamentară lansează un semnal politic foarte clar la adresa autorităților ucrainene în legătură cu impactul negativ cauzat de prevederile Legii educației pentru învățământul în limba maternă al minorităților naționale.

Totodată, Adunarea solicită ca reforma educației promovată prin această lege, care vizează consolidarea limbii de stat, să nu afecteze în niciun caz învățământul în limba maternă al minorităților naționale.

Membrii Adunării fac apel la autoritățile de la Kiev să respecte angajamentele asumate de Ucraina în baza instrumentelor juridice europene în materia respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Rezoluția Adunării a avut ca punct de plecare inițiativa Delegației Parlamentului României la APCE, care a depus în acest sens o solicitare de dezbatere de urgență. Plenul Adunării a examinat și a aprobat luni, 9 octombrie a.c., la propunerea Biroului, organizarea acestei dezbateri de urgență, cu adoptarea unei rezoluții pe acest subiect. Comisia pentru cultură, știință, educație și media a APCE a fost sesizată pe fond pentru elaborarea proiectului de rezoluție, iar parlamentarul eston, Andres Herkel, a fost desemnat ca raportor.

Membrii delegației române au depus o serie de amendamente la proiectul de rezoluție, care în mare parte au fost acceptate în cadrul comisiei și în plen. Amendamentele delegației române au vizat: introducerea unui text prin care se exprimă îngrijorări serioase cu privire la existența unor probleme juridice la respectivul act normativ; solicitarea adresată autorităților ucrainene de a implementa viitoarele recomandări și concluzii ale Comisiei de la Veneția și de a modifica întocmai Legea educației; inexistența unei reale consultări cu reprezentanții minorităților naționale în ceea ce privește noua versiune a articolului 7 din Legea educației; introducerea recomandării ca Ucraina să examineze bunele practici existente în statele membre ale Consiliului Europei în materia învățării limbilor oficiale, cu metode speciale de învățare adecvate pentru școlile care folosesc limbile regionale sau minoritare ca limbi de educație.

Joi, 12 octombrie a.c., în urma dezbaterilor în plen și a examinării amendamentelor depuse, a fost adoptată cu o largă majoritate Rezoluția 2189 (2017). Au luat cuvântul senatorul Titus Corlățean, președintele Delegației române la APCE, în numele Grupului Socialist, senatorii Alina Gorghiu și Viorel Badea și deputații Cezar Preda și Attila Korodi, membri ai delegației.

Trebuie precizat că delegația României a conlucrat foarte bine cu delegația Ungariei în pofida faptului că Raportorul estonian pe Ucraina, a ținut partea Ucrainei.

Intervenția senatorului Viorel Badea:

Dragi colegi, am pregătit un discurs, dar după ce am ascultat ceea ce au spus colegii noștri, am decis să-l rup și să-l distrug. Sunt îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu comunitatea românească din Ucraina. Aceasta este o problemă pe care am abordat-o în ultimii 25 de ani - un sfert de secol - dar ceea ce se întâmplă acum nu s-a întâmplat niciodată în trecut. Vorbim acum despre drepturile minorităților în această Cameră, dar Ucraina ar fi trebuit să discute această problemă cu Comisia de la Veneția înainte de a avansa cu proiectul de lege.

Cu două zile înainte ca acest proiect de lege să fie înaintat parlamentului, comisia parlamentară mixtă româno-ucraineană a discutat aceste probleme. Această chestiune a fost ridicată, însă nu s-a spus nimic despre aceasta; a fost complet acoperită - nu au discutat această problemă în cadrul reuniunii comune. Nu s-a spus nimic despre elevii vorbitori de limbă română din Ucraina sau despre orice altă minoritate, în ciuda faptului că această problemă implică un procent relativ ridicat de persoane din Ucraina.

Cu ani în urmă, președinții României și Ucrainei s-au întâlnit și au purtat discuții. Cu acea ocazie a devenit clar că președintele Ucrainei, domnul Kucima, nici măcar nu vorbea în limba ucraineană. Vorbim despre o limbă pe care mulți oameni din această țară nici măcar nu o vorbesc. Minoritățile naționale trebuie să se bucure de respect. Dacă trebuie să mergem mai departe cu dispozițiile privind limbile minorităților, trebuie să existe o formă de dialog și discuții. În orice caz, nu putem vorbi despre o limbă majoritară în Ucraina, așa că discuţia despre limbile minoritare și majoritare în acest caz nu este pur și simplu aplicabilă.

În prezent, în Parlamentul României avem oficial reprezentanți ai 18 minorități naţionale de la noi din țară și aceştia participă la discuțiile despre limbă și utilizarea ei în școlile românești. Are loc un dialog cu toate aceste minorități diferite. Trebuie să aducem minoritățile la masa dialogului și să nu punem în aplicare măsuri peste capul acestor oameni. Ceea se întâmplă este de neînțeles.

Senatorul Titus Corlățean : (România, purtător de cuvânt al Grupului Socialist)

Adunarea Parlamentară are această dezbatere astăzi, la propunerea delegației române, cu sprijinul delegației ungare și al multor alți colegi din diferite grupuri politice. Este o dezbatere urgentă cu privire la consecințele noului act educativ asupra minorităților naționale din Ucraina, în special articolul 7. Grupul nostru politic este preocupat de limitarea drastică a educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina și închiderea substanțială a școlilor care afectează minoritățile naționale.

Primul nostru stand se bazează pe necesitatea respectării de către Ucraina a standardelor europene ale Consiliului Europei - și anume, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare - și pentru relațiile internaționale, multilaterale și angajamente bilaterale. Acest lucru se bazează, de asemenea, pe credința noastră democratică, aceea că protejarea minorităților naționale printr-o abordare incluzivă este în beneficiul și stabilitatea întregii societăți. Ne temem că această valoare este înțeles greșit la Kiev de actuala conducere politică. Dintr-o dată, toți actorii europeni și țările învecinate cu Ucraina - care, apropo, și-au sprijinit ferm integritatea și suveranitatea teritorială și calea europeană pentru aceasta - au devenit dușmani și agenți ai lui Putin.

Standul nostru nu vizează diminuarea rolului important al limbii oficiale a statului pentru țară. Înțelegem și susținem nevoia tuturor cetățenilor unei țări de a învăța și de a vorbi corect limba. Nu este vorba despre crearea avantajelor pentru Rusia în conflictul cu Ucraina. Dimpotrivă, este vorba despre beneficiul stabilității și a progresului democratic pozitiv pentru Ucraina și respectarea dreptului minorităților naționale de a avea o educație adecvată în limba lor maternă, ceea ce le face să se simtă confortabil în țara lor. Aceasta înseamnă o abordare incluzivă și înțelepciunea de a nu oferi pretexte altora pentru mișcări separatiste. Aceasta este cererea din partea unei petiții transmise recent secretarului general al Organizației noastre și președintelui Comisiei de la Veneția de către un număr de asociații de etnici români,

Modelul de învățământ monolingv la liceul Taras Șevcenko din Sighetu Marmației din România, cu o educație monolingvă în limba ucraineană pentru toate disciplinele studiate în afara limbii române, începând de la preșcolar până la liceu, funcționează bine. Dacă modelul funcționează bine pentru 50 000 de ucraineni etnici în România, ar trebui să funcționeze pentru cei 500 000 de etnici români care sunt cetățeni loiali ai Ucrainei și pentru alte minorități naționale. Apelul foarte târziu al Kievului la Comisia de la Veneția, după ce președintele a promulgat legea, este extrem de dezamăgitor. Cu toate acestea, sperăm că autoritățile ucrainene vor coopera în mod substanțial cu acest organism și cu alte țări internaționale, europene și vecine în beneficiul și modificarea acestei legislații și în beneficiul minorităților.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.