Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: ”Noua Lege ucraineană a educației: un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale”

Email Imprimare PDF

23_assemblay
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut astăzi, 12 octombrie 2017, Raportul 14415 "Noua Lege ucraineană a educației: un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale" și a adoptat Rezoluția 2189, cu 82 de voturi pro, 11 împotrivă și 17 abțineri, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, reluat de Romanian Global News.

REZOLUȚIA 2189 (2017) NOUA LEGE UCRAINEANĂ A EDUCAȚIEI: UN IMPEDIMENT MAJOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MATERNE ALE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

23_rezolutia_2189
1. Adunarea parlamentară este îngrijorată de articolele referitoare la învățământul în limbile minoritare din noua lege a educației adoptată la 5 septembrie 2017 de către Rada supremă a Ucrainei (Parlamentul ucrainean) și semnată la 27 septembrie 2017 de către președintele ucrainean Petru Poroșenko.

2. Diferite țări vecine au afirmat că această lege va aduce atingere drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și va ridica de asemenea probleme juridice delicate în ordinea juridică din Ucraina. Adunarea deplânge faptul că nu a avut loc o veritabilă consultare cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina privind noua versiune a articolului 7 al legii adoptate de Rada supremă. Adunarea constată că autoritățile ucrainene au prezentat textul legii educației Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) pentru obținerea unui Aviz pe care aceasta va trebui să-l dea până la sfârșitul anului curent; totuși Adunarea este nemulțumită de faptul că acest demers nu a fost întreprins înaintea adoptării legii educației. În plus, Adunarea este conștientă că Comitetul consultativ pentru protecția minorităților naționale a adoptat în martie 2017 avizul său cu privire la Ucraina (cel de al IV-lea Ciclu), aviz care urmează a fi făcut public la începutul anului 2018, și că un raport privind Ucraina prezentat de către Comitetul de experți ai Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare (STE nr. 148) se află în examinarea Comitetului de Miniștri.

3. Adunare ia act de îngrijorările serioase exprimate în privința unui anumit număr de chestiuni juridice. Ea apreciază că este important să fie respectate angajamentele bazate pe Convenția europeană a drepturilor omului (STE nr. 5), Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (STE nr. 157, "Convenția-cadru") și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, și să fie sprijinită restabilirea unui dialog constructiv între diversele părți implicate. În această privință, potrivit ei, trei principii interconectate trebuie să călăuzească părțile interesate către acorduri mai consensuale.

4. Primul principiu este că cunoașterea limbii oficiale a statului este un factor de coeziune socială și de integrare și că este legitim ca acest stat să promoveze însușirea limbii oficiale și să ceară ca limba sa oficială să fie limbă a învățământului pentru toți.

5. Al doilea principiu este că, așa cum a declarat Comitetul consultativ pentru Convenția-cadru: "limba este o componentă esențială a identității individuale și colective. Pentru un număr important de persoane aparținând minorităților naționale limba este unul dintre principalii factori ai identității și identificării lor minoritare". Prin urmare, atunci când statele iau măsuri de promovare a limbii oficiale, acestea trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de protecție și promovare a limbilor minorităților naționale. Dacă acest lucru nu se face, rezultatul va fi asimilarea, și nu integrarea.

6. Al treilea principiu este principiul nediscriminării. Acest principiu se aplică nu numai recunoașterii și protecției efective a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, așa cum sunt consacrate în Convenția-cadru, precum și a drepturilor specifice consacrate în Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare, dar și "pentru a se bucura de orice drept prevăzut de lege", în conformitate cu articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (STE nr. 177).

7. Pentru Adunare, aceste trei principii sunt elemente esențiale ale unui concept mai larg căruia ea îi acordă cea mai înaltă importanță și care subînțelege de fapt Convenția-cadru în ansamblul său: conceptul conviețuirii.

8. Având în vedere principiile menționate mai sus și conceptul incluziv al conviețuirii, noua legislație nu pare să găsească un echilibru adecvat între limba oficială și limbile minorităților naționale.

9. În special, noua lege implică o reducere prea mare a drepturilor recunoscute până acum "minorităților naționale" în ceea ce privește instruirea în propria lor limbă. Aceste minorități naționale, care anterior aveau dreptul de a avea școli monolingve și programe integrale în propria lor limbă, se regăsesc acum într-o situație în care instruirea în propria lor limbă nu poate fi asigurată (împreună cu instruirea în ucraineană) decât până la încheierea ciclului primar. Potrivit Adunării, acest lucru nu servește conviețuirii.

10. Planificarea punerii în aplicare a reformei va necesita flexibilitate pentru a se evita ca schimbările pripite să nu afecteze calitatea educației oferite elevilor și studenților aparținând minorităților naționale.

11. În acest sens, o perioadă de tranziție de trei ani riscă să fie prea scurtă. Prin urmare, Adunarea îndeamnă autoritățile ucrainene să introducă, de asemenea, o anumită flexibilitate în ceea ce privește durata acestui proces și să permită ajustări adaptate circumstanțelor specifice ale comunităților în cauză și situației din diferite regiuni.

12. Adunarea este conștientă de faptul că minoritățile de limbă ucraineană din țările vecine nu sunt autorizate să urmeze educație monolingvă în propria lor limbă și nu beneficiază de aranjamente pentru promovarea educației bilingve. Prin urmare, Adunarea recomandă ca autoritățile țărilor vecine, care fac în mod legitim apel la protecția minorităților lor, să fie gata să propună comunităților ucrainene care locuiesc în țările lor respective aranjamente similare cu cele pe care le cer pentru propriile lor minorități.

13. Adunarea recomandă Ucrainei să examineze bunele practici din statele membre ale Consiliului Europei în domeniului studierii limbilor oficiale, împreună cu metodele de însușire ale lor concepute în mod special pentru așezămintele școlare care folosesc limbile regionale sau minoritare ca limbi de învățământ.

14. Adunarea decide să urmărească evoluțiile din Ucraina privind protecția și promovarea limbilor regionale și minoritare.

15. Adunarea cere autorităților ucrainene să pună de deplin în aplicare apropiatele recomandări și concluzii ale Comisiei de la Veneția și, în consecință, să modifice noua lege a educației.

Autor: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Origine – Examinarea de către Adunare la 12 octombrie 2017 (cea de-a 34-a reuniune) (a se vedea Doc. 14415, raportul Comisiei pentru cultură, știință, educație și mass-media, raportor: domnul Andres Herkel). Text adoptat de către Adunare la 12 octombrie 2017 (cea de-a 34-a reuniune).

Traducere în română – Vlad Cubreacov

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.