Dialogul surzilor cu muţii: ministrul ucrainean al Educaţiei s-a întâlnit cu românii din Cernăuţi

Email Imprimare PDF

17_dialogul_surzilor_cu_mutii
Controversata Lege a Educaţiei care a stârnit nedumeriri în rândul comunităţii româneşti din Ucraina, dar şi a altor minorităţi naţionale, a determinat-o pe ministrul ucrainean al Educaţiei Lilia Grinevici să întreprindă o vizită în regiunea Cernăuţi. Ea s-a întâlnit cu mediul academic, autorităţile locale, dar şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi – informează Agenţia BucPress, preluat de Romanian Global News.

Ministrul Educaţiei al Ucrainei, Lilia Grinevici, s-a aflat vineri, 20 octombrie într-o vizită la Cernăuți. Lilia Grinevici și-a început vizita de lucru în nordul Bucovinei cu o întrevedere cu șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Oleksand Fișciuk, și cu şefa Departamentului regional de Învățământ, Oksana Paliiciuk. Ministrul Educaţiei a asigurat reprezentanţii autorităţilor locale că „învățământul în limba română din școlile minorităților naționale nu va fi redus".

În cadrul unei întâlniri la masa rotundă cu directorii de şcoli, mediul academic, liderii unor asociaţii naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, ministrul Lilia Grinevici a explicat încă o dată cum va decurge procesul de implementare a noii legi în şcolile de cultură generală cu limba română de predare din Ucraina. Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au arătat a fi nemulţumiţi de faptul că noua Lege a Educaţiei, adoptată de Rada Supremă a Ucrainei la 5 septembrie 2017 şi promulgată de Preşedintele Petro Poroşenko la 27 septembrie curent, restrânge dreptul minorităţii româneşti din Ucraina de a învăţa în limba maternă, solicitând să fie modificat articolul 7 din legea respectivă.

În pofida unor argumente bine documentate ale reprezentanţilor comunităţii româneşti din nordul Bucovinei (au fost aleşi de către autorităţi să participe doar 4 asociaţii: Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi", Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina" şi Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu"), Lilia Grinevici tot repeta că legea va aduce doar prosperare şcolilor cu limba română de predare, că datorită introducerii treptate a limbii ucrainene în procesul didactic identitatea românească nu va avea de suferit. Scandalul apărut în jurul acestei legi a fost catalogat de Lilia Grinevici drept „o invenţie" a unor politicieni aparte, un joc politic orchestrat din alte ţări. Dialogul se transforma pe alocuri într-un circ clasic, argumentele ambelor părţi nefiind auzite. Un adevărat dialog al surzilor cu muţii.

După ce şi-au exprimat părerile reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale în discursuri lungi şi stufoase, scotând în evidenţă doar plusurile legii şi carenţele şcolilor cu limba română de predare, pentru vorbitori a fost introdus un regulament de numai 2 minute discursul, întocmai atunci când urmau să-şi spună durerile reprezentanţii comunităţii româneşti. Lilia Grinevici a ignorat întrebarea referitoare la rezoluţia APCE, acuzând etnicii români că sunt dezinformaţi şi repetă sloganele unor politicieni. Românii din Cernăuţi au rugat-o pe Lilia Grinevici să înceteze a-i considera pe românii din Ucraina „neintegraţi" dacă studiază în limba maternă.

Lilia Grinevici a vizitat şi Gimnaziul nr.6 „Alexandru cel Bun" cu predare în limba română din orașul Cernăuți, unde pe parcursul ultimilor doi ani a fost introdus un proiect pilot experimental privind predarea bilingvă ucraineano-română. Ministrul Educaţiei, însoţită de reprezentanţii Departamentului de Învăţământ şi Ştiinţă din regiunea Cernăuţi, a asistat la o lecție în clasa a patra și a urmărit cum se desfășoară procesul didactic bilingv, rămânând impresionată de faptul că elevii vorbesc liber în două limbi şi însuşesc programul şcolar atât în limba maternă, cât şi în limba de stat.

Peste puțin timp, Lilia Grinevici a avut o discuție extrem de aprinsă cu părinții elevilor români din Cernăuți, care arătându-se foarte îngrijorați de soarta propriilor copii din cauza articolul nr.7 din noua Lege a Educaţiei, i-au adresat Liliei Grinevici o mulțime de întrebări și au cerut explicații clare pentru ce li se încalcă dreptul de a studia în limba maternă.

Părinţii s-au revoltat, întrebând-o pe Grinevici de ce nu a avut curajul să se întâlnească cu minorităţile naţionale din Ucraina înainte de adoptarea acestei legi, care a creat o imagine negativă ţării în spaţiul european. Şi astăzi pentru a linişti spiritele în societăţile UE sunt cheltuiţi banii statului aiurea pentru vizitele ministrului de Externe şi ale ministrului Educaţiei în diverse regiuni şi ţări. Ministrul a încercat să-i liniștească pe părinți și a declarat că învățământul cu predare în limbile minorităților naționale nu va fi restricționat și nici lichidat. Grinevici i-a asigurat pe părinţi că nici o instituţie de învăţământ cu limba română de predare din Ucraina nu va fi închisă şi că elevii vor avea posibilitatea să înveţe în limba maternă din primii ani de şcoală şi până la absolvire, doar că „unele discipline vor fi studiate în limba de stat". Argumentarea Liliei Grinevici a fost respinsă. Părinţi au acuzat-o că iniţiază asimilarea etnică, iar ministrul a replicat că dimpotrivă prin această lege se gândeşte la viitorul copiilor români din Ucraina, dar mai ales la copii din localităţile rurale, dând de înţeles că vrea să disperseze „enclavele lingvistice româneşti".

Din păcate, românii din Cernăuţi nu au găsit niciun răspuns la întrebările acumulate după adoptarea Legii Educaţiei. Cert este, însă, că partea ucraineană nu are de gând să cedeze.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.