Curtea Constituțională de la Chișinău dă undă verde pentru modificarea Constituției prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Moscova reacționează prin Rogozin!

Email Imprimare PDF

10_rogozin_asculta
Curtea Constituțională de la Chișinău a dat undă verde proiectului de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, cel cu referire la denumirea limbii. Astfel, proiectul urmează a fi transmis Parlamentului, transmite Romanian Global News.

CC a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Constituției, în care se spune că în Republica Moldova se vorbește limba română.

În nota informativă a proiectului se precizează că temei pentru elaborarea acestuia a servit Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, care a statuat că „în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează". Astfel, pentru restabilirea adevărului istoric este absolut întemeiată inițiativa de revizuire a prevederilor constituționale prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească" cu „limba română".

Președintele fracțiunii parlamentare PLDM, Tudor Deliu, spună că prin decizia CC s-a restabilit un adevăr istoric. Deşi doar 34 de deputaţi au semnat, până la moment, proiectul de lege, deputatul speră că se vor găsi suficiente voturi în Parlament pentru modificarea Constituției, or, în caz contrar, acesta spune că deputaţii care spun că vorbesc limba română, dar nu vor semna proiectul, aşa cum este şi cazul președintelui Parlamentului, Andrian Candu, vor demonstra că „una spun şi alta fac".

„Chiar dacă unii lingvişti spun că vorbesc limba moldovenească, CC a restabilit un adevăr istoric. Întrebarea trebuie pusă dacă se vor găsi deputaţi din cei care nu vor reprezenta cetățenii, care neagă adevărul linguistic. Procedural vom discuta cu toate fracțiunile parlamentare pentru a găsi suficiente voturi pentru modificarea Constituției. Cei 34 de deputați care şi-au pus semnătura pe proiect vor vota, cu siguranța. Vedem ce va face şi Andrian Candu care spune că vorbește limba română, dar nu a semnat proiectul. Dacă nu va semna, vom atesta că unii politicieni una spun şi alta fac", a spus Deliu după decizia CC.

Şi preşedintele Grupului Parlamentar Popular European, Valeriu Ghileţchi, a salutat decizia CC, calificând-o drept calea spre modificarea Constituției.

Până acum însă proiectul a fost semnat de doar 34 de deputaţi, iar pentru modificarea Constituţiei prin Parlament sunt necesare voturile a 2/3 din deputaţi, adică 67. Astfel, în condiţiile în care PL, PLDM şi grupul PPE şi-au anunţat susţinerea modificării, iar PCRM şi PSRM nu o vor susţine, doar Partidul Democrat poate influenţa această modificare.

Actualmente, fracţiunea Partidului Liberal şi grupul Popular European au în Parlament câte zece deputaţi, iar fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova – doar cinci. Totodată, avizul înaintat Curţii Constituţionale a fost semnat de către patru deputaţi neafiliaţi – Iurie Dârda, Nicolae Olaru, Vladimir Cernat şi Atur Gurium, precum şi cinci deputaţi democraţi, toţi aleşi pe lista PLDM – Vladimir Hotineanu, Iurie Chiorescu, Nae-Simion Pleşca, Nicolae Juravschi şi Ion Balan.

Cele 34 de voturi sunt însă insuficiente în condiţiile în care PSRM şi PCRM nu vor vota pentru introducerea sintagmei „limba română" în Constituţie. Astfel, această modificare poate fi făcută doar şi cu votul celorlalţi 36 deputaţi democraţi, 14 dintre care sunt foşti comunişti, iar cel de-al 15-lea, Lidia Lupu – aleasă pe lista PSRM.

Este de menționat că potrivit Constituției, „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare", iar „legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați". Totodată, „dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă".

Actualmente articolul 13 al Constituției „Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi", prevede:

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine.

(2) Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.

(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulație internațională.

(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

Rusia reacționează!

Vicepremierul rus Dmitrii Rogozin rămâne în continuare foarte preocupat de tot ce se întâmplă în una din țările în care este declarat persona non grata, vorbim de Republica Moldova. Rogozin într-o postare pe Facebook se arată deranjat de avizul pozitiv al Curții Constituționale a R.Moldova cu privire la înlocuirea în Constituție a sintegmei „limba moldovenească" cu „limba română".

Mai exact Rogozin este supărat pe faptul că din cei 6 judecători de la Înalta Curte, 5 dețin cetățenia românească, de unde, crede indizerabilul Rogozin, că vine avizul pozitiv vis-a-vis de limba română.

„Ce ar trebui să ne mire? Din cei 6 membri ai Curții Constituționale din Moldova, 5 magistrați sunt români după acte", a scris Rogozin pe Facebook unde a atașat și o știrea publicată de agenția rusă TASS cu privire la avizul de astăzi al Curții Constituționale.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.