Senatorul Șerban Nicolae: Românii din Timoc sunt ignorați pentru că ne-a fost foarte comod să adoptăm lozinci legate de frăția cu poporul sârb

Email Imprimare PDF

29_fartia_cu_poporul_sarb_serban_nicolae
Politica sterilă a statului român a încurajat autoritățile de la Belgrad să-i persecute pe etnicii români din Valea Timocului și să nu le respecte drepturile elementare, afirmă senatorul PSD Șerban Nicolae, care a petrecut Ziua națională alături de românii timoceni. Astfel, în timp ce bisericile românești din Valea Timocului erau amenințate cu demolarea, autoritățile locale din Mehedinți sau Dolj derulau proiecte transfrontaliere cu primăriile sârbești responsabile de persecutarea etnicilor români, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Românii din Valea Timocului au petrecut Ziua Națională a României cu joc și voie bună. La Bor (Serbia), românii timoceni au întins „vlasko kolo" (hora vlahilor) și s-au bucurat, pentru că 1 Decembrie nu este numai Ziua Naţională a României, ci este și ziua tuturor românilor, indiferent unde trăiesc. O zi în care timocenii se simt români mai mult ca niciodată şi în care gândurile lor se îndreaptă spre fraţii de peste Dunăre.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, care a fost alături de românii din Timoc de 1 Decembrie, a vorbit, pentru „Romanian Global News", despre greșelile făcute de autoritățile române în abordarea problemei comunității românești din Valea Timocului, nerecunoscută oficial de statul sârb. Asta pentru că Serbia împarte comunitatea românească în două - români și vlahi, pe ultima considerând-o o etnie inventată.

Senatorul crede că este nevoie de o schimbare radicală a politicii statului român în această privință, astfel încât Serbia să respecte drepturile elementare ale românilor din Timoc, așa cum de altfel s-a angajat în fața Uniunii Europene, când a dobândit statutul de țară candidată la aderare. Astfel, autoritățile locale din județelele de graniță ar trebui să-și schimbe partenerii de dialog instituționali și să colaboreze direct cu comunitatea românească.

În plus, Departamentul pentru Românii de pretudindeni ar trebui să nu mai reprezinte, în același timp, drepturile cetăților români din țări precum Italia sau Spania și interesele comunităților românești din vetrele istorice, care se confruntă cu probleme total diferite.

Romanian Global News: Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și unii dintre diplomații români din Serbia au creat mari probleme comumunității românești din sudul Serbiei. Cine ar putea să reprezinte mai bine interesele românilor din Valea Timocului?

Șerban Nicolae: Câtă vreme avem un minister al culturii și identității naționale, cred că am putea face ca departamentul identității naționale să se ocupe și de românii din vetrele istorice. Mai ales în contextul centenarului Marii Uniri, care este un jubileu ce se întinde până în 2020, când se vor împlini 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, cel care a consfințit juridic România Mare.

De ce au fost abandonați românii din Valea Timocului?

Partea de identitate românească, ce înseamnă tradiție, cultură, esența românismului nu poate să fie întreagă doar cu românii din interiorul granițelor și, eventual, limitată la niște comunități care, de-a lungul timpului, au fost mai apropiate de sufletul românesc pentru că au făcut parte din teritoriul României. Mă refer aici la Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ținutul Herței și sudul Basarabiei. Din punctul ăsta de vedere, românii timoceni au fost mereu lăsați de-o parte și cred că în conștiința publică din țară situația lor este aproape necunoscută. Sunt mai mult de 200.000 de oameni care vorbesc românește, unii în dialect bănățean, alții în dialect oltenesc și sunt, practic, ignorați pentru că ne-a fost foarte comod să adoptăm câteva lozinci legate de frăția cu poporul sârb, vecinătatea prietenoasă a Serbia, și am uitat că acești oameni nu sunt recunoscuți ca minoritate, nu au școli în limba română, nu au biserică românească, nu au presă românească. Ba mai mult, atunci când acești români încearcă pe cont propriu să-și facă mici repere de identitate din moși strămoși, sunt persecutați, amenințați. Aceste lucruri trebuie aduse la cunoștința publică.

Cu atât mai mult statul român are obligația să-i protejeze pe etnicii români din vetrele istorice...

România are obligații față de toți românii din vetrele istorice, iar în acest context, românii din Timoc ar trebui să joace poate cel mai important rol, pentru că ei sunt cei mai greu încercați. Românii timoceni și cei din Ucraina sunt principalele ținte ale unor persecuții statale. România își păstrează bunele relații cu vecinii, dar asta nu necondiționat, nu uitând de românii de acolo. Lucrul cel mai important este că identitatea românească a acestor oameni nu afectează în niciun fel statalitatea țărilor în care trăiesc, nu pun în pericol integritatea lor teritorială, nici autoritatea constituțională a fiecărui stat, sunt cetățeni loiali, sunt plătitori de taxe și nu vor altceva decât să li se recunoască, așa cum spunea părintele Bojan Aleksandrovic, ceea ce Dumnezeu le-a dat: să fie români.

Poate fi considerat statul maghiar un model pentru România în ceea ce privește politică față de conaționalii din afara granițelor? Cu ajutor de la Budapesta, etnicii maghiari din Voivodina sunt dominanți în parlamentul și guvernul regional, iar drepturile le sunt respectate...

O parte din mijloacele de acțiune ale statului maghiar și chiar ale comportamentului minorităților maghiare din Serbia, România sau Slovacia ar putea fi luate ca model. Dar ele nu se potrivesc sută la sută situației românilor dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii erau minoritari chiar și în interiorul imperiului austro-ungar. Alături de austrieci, ei formau așa-numita minoritate imperială. O comunitate dominantă care nu conducea prin număr, ci prin forța politică, militară și financiară. Cred că putem lua acele lucruri care se potrivesc și care au doar această conotație a identității naționale. Din păcate, există în acțiunile maghiare și o conotație de autoritate statală, de revizionism al frontierelor, al împărțirilor geopolitice postbelice, dar faptul că statul se preocupă, intervine, presează pentru recunoașterea unor drepturi la nivel european, la nivel de secol 21, este totuși demn de luat în seamă. În același timp, cred că și minoritatea românească din Timoc ar trebui să ia câteva din ideile bune pe care minoritatea maghiară le practică.

La ce vă referiți?

În primul rând, e vorba de solidaritate, de acțiune unitară, concertată. Toți oamenii au patimi, au simpatii, antipatii, au conflicte și prietenii, dar când e vorba de un asemenea comandament, un asemenea ideal de păstrare a identității naționale, eu cred că românii pot găsi o platformă comună care să treacă peste patimi și orgolii.

Sunt percepuți românii din Timoc drept o amenințare pentru statul sârb?

Românii trebuie recunoscuți ca minoritate nu pentru a domina. La urma urmei, exercitarea puterii este o chestiune cetățenească și eminamente politică. Vorbim de obiective etnice, de păstrare a unei identități românești, ortodoxe și de eliminare a unei persecuții absolut inacceptabile în vremurile pe care le trăim. Românii timoceni sunt la ei acasă. Nu sunt veniți din teritoriul României. De aceea, românii timoceni nu sunt niște rude îndepărtate, nu sunt frații noștri, ci sunt tot una cu noi. Diferența de cetățenie nu are niciun fel de relevanță din punctul ăsta de vedere.

Parteneriat cu Congresul Românilor din Serbia

De cele mai multe ori, autoritățile române și-au ales greșit partenerii de dialog din Serbia. De exemplu, autoritățile locale din Mehedinți au derulat proiecte transfrontaliere cu primării din Serbia care au călcat în picioare drepturile etnicilor români. Primăria Negotin a încercat de nenumărate ori să demoleze bisericile românești din zonă. Cine ar trebui să fie adevărații parteneri de dialog ai autorităților române?

Este o chestiune foarte importantă. Eu cred că România a făcut o greșeală menținând dialogul instituțional strict în relația cu autoritățile publice sârbe. România trebuie să depășească un asemenea blocaj, stabilind un dialog instituțional cu organismele reprezentative ale românilor timoceni. Congresul Românilor din Serbia, organizație care reunește cele mai importante și reprezentative organizații ale românilor din Timoc, este un asemenea organism și cred că este vocea autorizată a românilor timoceni. Alături de Congresul românilor este și Biserica Ortodoxă, avându-l pe acest luptător venit parcă din basmele românilor, preotul Bojan Aleksandrovic, de la Malainița. La 40 de ani, este un om absolut impresionant prin ceea ce face. Pe un asemenea fundament, se poate construi un dialog instituțional prin care România poate depăși bariera pur administrativă, pur formală a unui dialog ineficient și care se încheie în secunda în care s-a strâns mâna ultima dată.

Practic, statul român se va asigura că sprijinul său va ajunge direct în comunitatea românească.

În momentul în care discutăm cu organismele reprezentative ale românilor timoceni, vom înțelege mai bine problemele, vom înțelege unde apar blocajele, vulnerabilitățile. Cred că aici sunt foarte multe interese și din păcate există și acele mărunțișuri tipic românești, aranjamente de culise care pot fi depășite atunci când faci abstracție de orgoliu și discuți cu un organism reprezentativ. Congresul Românilor din Serbia ar putea să surmonteze toate aceste disfuncționalități și să facă din aceste forme de sprijin ale statului român mecanisme eficiente prin care românii timoceni nu doar că se vor simți ca aparținând unei națiuni, ci vor simți că participă constructiv la păstrarea identității naționale a nemului românesc.

Cât de importantă este munca preotului Bojan Aleksandrovik, de la Malainița, pentru comunitatea românească din Valea Timocului?

Bojan Aleksandrovic mi-a spus câteva lucruri emoționante. Ceea ce face el construind biserici, întărind mănăstirea de la Malainița, nu face altceva decât să fixeze pe harta Timocului repere care să coaguleze comunitatea românească. Credința este poate cel mai eficient mijloc de păstrare a românismului. Atunci când nu mai știi încotro să o apuci în fața unor persecuții, a unor nedreptăți, biserica lui Bojan Aleksandrovic devine un reper, un adevărat centru de recâștigare a românismului. Practic, pe harta Timocului vor fi asemenea repere care să-i ajute pe românii de aici să nu se îndepărteze de identitatea lor. Bojan Aleksandrovic îmi spunea că asta este ceea ce ne-a dat nouă Dumnezeu și ceea ce ne rămânde, în graiul bănățean: să fim români. De aceea, preotul Bojan Aleksandrovic face din Timoc mai mult decât un centru al românismului ortodox. Îmi spunea, la un moment dat, că nu are nevoie să meargă pe pământul sfânt, pentru că aici, în Valea Timocului, găsește și Iordanul, și Ierusalimul, și Sfântul Mormânt, și Nazaretul, și Betleemul. Pentru că Biserica Ortodoxă Română a supraviețuit aici în toate aceste secole nu într-o clădire cu cruce deasupra, ci în casele românilor timoceni. La botez, preot era nașul, la căsătorie la fel, la Paști, preot era capul familiei, la înmormântare oficiau bătrânele satului. Dacă oamenii aceștia au ținut biserica în propriile familii, Bojan Aleksandrovic face un lucru extraordinar dându-le și acea casă de rugăciune, care este biserica în forma ei tradițională.

Proceduri simplificate de obținere a cetățeniei române

Este oportună modificarea legii cetățeniei, astfel încât românii timoceni să poată obțină mai ușor cetățenia română?

Am discutat de mai multe ori această problemă. Ar putea fi o soluție, dar nu e foarte simplă. Ar putea fi un mecanism care să-i ajute pe românii timoceni să aibă încă o ancoră foarte solidă în relația lor cu propria identitate. La un moment dat, cetățenia română, ca cetățenie a Uniunii Europene, ar putea fi foarte atractivă chiar și pentru sârbi, până când Serbia va reuși să adere la blocul comunitar. Dar modificarea actualei legi nu este simplu de făcut, sunt o serie întreagă de constrângeri. Obligația noastră, ca generație a Centanarului, este să ne ridicăm la înălțimea unei asemenea responsabilități, pentru că dacă la 1859 generația pașoptistă a avut înțelepciunea de a găsi portița de a numi același domn în ambele principate și noi a putea găsi metode de a depăși orice obstacol din legislația europeană, în așa fel încât românii să aibă și acest reper. E posibil ca mulți timoceni să nu vrea neapărat cetățenia română, ci doar să-și păstreze identitatea națională cu sprijin din țara-mamă. Sunt lucruri care vin din partea sentimentală, emoțională a chestiunii, amestecate cu aspectele juridice, politice, care sunt în responsabilitatea noastră.

Mai concret, credeți că cetățenia română i-ar ajuta pe timoceni să-și obțină drepturile prevăzute de legislația sârbă, dar nerespectate?

Cetățenia română i-ar ajuta printr-un mecanism indirect. Dacă sunt 100.000 de timoceni cu cetățenie română ar fi 100.000 de cetățeni care gândesc unitar. Ar fi un prim pas ca ei să fie solidari și să reprezinte o forță. Adunați, românii din Serbia depășesc 5-6 procente din totalul populației. Ar putea fi o forță unită care să impună autorităților sârbe respectarea drepturilor care sunt absolut firești, care fac parte din secolul 21.

Organizațiile românești din Timoc au sesizat că la studii în România, cu bursă plătită de statul român, ajung nu numai tinerii români, dar și persoane care nu au legătură cu comunitatea, în urma unui proces dubios de selecție...

România acordă burse românilor timoceni ca să poată să studieze în țară, dar într-adevăr mulți din cei care beneficiază de acest sprijin nu se întorc în comunitate, nu sprijină această comunitate pe nedrept uitată. Mulți dintre ei ajung să fie chiar ostili României, deși țara-mamă le-a întins o mână de ajutor. O soluție ar fi ca selecția viitorilor bursieri să fie supervizată chiar de Congresul românilor din Serbia, pentru ca la studii în România să nu mai ajungă astfel de persoane.

Metode securiste de asimilare a vlahilor/românilor

Cum ar putea autoritățile române să convingă Belgradul să recunoască minoritatea românească din Timoc?

Autoritățile române ar trebui să spună ferm un singur lucru: România va sprijini parcursul european al Serbiei, dar nu necondiționat. Adică, recunoașterea românilor timoceni ca minoritate națională, încetarea oricăror forme de persecuție și de îndepărtare de la viața socială a românilor care se declară ca atare în Serbia. Românii din Timoc nu sunt un pericol pentru statalitatea Serbiei, iar comparația cu Kosovo este absolut aberantă. Autoritățile române trebuie să fie cât se poate de ferme, păstrându-și deschiderea, prietenia cu statul vecin în abordarea acestei chestiuni. România nu va face din problema Timocului un motiv de conflict, ci va face din asta un mecanism de integrare și de apropiere. Pentru că dacă românii timoceni sunt cetățeni loiali statului sârb, a țării în care s-au născut, în care trăiesc și plătesc taxe, recunoașterea minorității românești nu ar face decât să sprijine buna relația a celor două țări vecine.

Credeți că autoritățile sârbe vor înțelege aceste lucruri?

Cu timpul, vor înțelege că nu există niciun beneficiu din persecutarea unei minorități care nu este agresivă, nu cere drepturi în dauna majorității. Serbia, trecută prin războaiele din anii 90, este o țară rămasă mult în urmă și slăbită. Dacă odinioară Iugoslavia era perla Balcanilor, un model de dezvoltare, de cultură modernă, multietnică, Serbia este altfel.

Statul sârb folosește metode securiste în raport cu minoritatea românească. Acel Consiliu Național a fost infestat cu membrii ai partidelor de guvernământ, care au inventat așa-numitul alfabet vlah, pentru a legitima asimilarea populației românești.

Partea proastă este că până acum autoritățile române s-au complăcut în tratarea superficială a acestei chestiuni. Le-a fost mult mai simplu și celor de la ambasadă, de la consulate și de la București să accepte niște aparențe, niște declarații, promisiuni și angajamente, fără ca dincolo de asta să urmeze ceva concret. Există lege care spune că minoritățile, deci și românii, trebuie să aibă un deputat în Parlamentul de la Belgrad. Nu s-a făcut asta până acum și nici nu sunt perspective prea curând dacă România nu va ști să forțeze respectarea angajamentelor. S-au lansat și aceste aparențe cu Consiliul național al românilor din Serbia, prin care se încearcă să se acrediteze ideea că românii au toate drepturile posibile, că lucrurile sunt rezolvate și că problema românilor timoceni este una falsă, izvorâtă dintr-o pretinsă confuzie între vlahi și români.

Chiar acel Consiliu a legitimat albabetul vlah, pe modelul „limbii moldoveneşti"...

Există, practic, acest mecanism de tip securist, la modul propriu, nu e nicio metaforă, care folosește oameni infiltrați, care cred că astfel ar fi de folos Serbiei. Să menții sistematic o confuzie, să faci o înșelătorie, să spui că români sunt doar cei din Voivodina. Eu cred că toate aceste malversațiuni sunt din ce în ce mai puțin eficiente într-o epocă în care informația circulă foarte repede, în care oamenii se pot informa dincolo de ceea ce li se spune oficial de către autorități. În contextul în care România a reușit să parcurgă un traseu care o aduce într-o poziție importantă în regiune, eu cred că lucrurile astea nu mai pot fi continuate la nesfârșit. La un moment dat chiar Serbia se va sătura să consume atâtea resurse subminând și sabotând dorința legitimă a românilor timoceni de a fi recunoscuți, de a avea drepturi egale cu toți ceilalți, iar eforturile să fie îndreptate spre dezvoltarea țării, nu pentru interesele politice ale câtorva indivizi, care și-au făcut din acest mecanism pseudo-naționalist singura rațiune de a exista.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.