Ucraina interpretează în interesul ei recomandările Comisiei de la Veneția. Românii din Ucraina spun adio limbii române!

Email Imprimare PDF

27_comisie_venetia_ucraina
Pe 8 decembrie, la reuniunea finală a Comisiei de la Veneția au fost adoptate principalele teze privind Legea Învățământului din Ucraina. Comisia cere o prelungire a perioadei de implementare a legii și nu a acceptat pretențiile Ungariei, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Învățământului din Ucraina, preluat de Romanian Global News.

Ministerul Educației din Ucraina consideră concluzia Comisiei de la Veneția privind articolul lingvistic al Legii Învățământului una echilibrată și constructivă

„Comisia a acceptat argumentele părții ucrainene privind reproșurile, potrivit cărora articolul lingvistic al legii restrânge drepturile reprezentanților minorităților naționale. Comisia de la Veneția a subliniat că chestiunile legate de conținutul și domeniul drepturilor țin în exclusivitate de competența Curții Constituționale a Ucrainei. O serie de întrebări legate de utilizarea limbilor ar trebui rezolvate prin legi speciale, prin urmare, acuzațiile din partea Ungariei nu au fost susținute", se anunță în comunicatul Ministerului Învățământului din Ucraina.

27_comisie_venetia_ucraina_2
Potrivit serviciului de presă al Ministerului Educației, poziția Comisiei de la Veneția a fost formulată în timpul ședinței finale din 8 decembrie 2017. Ministerul Educației este de acord cu recomandarea Comisiei să prelungească perioada de implementare a normelor legii și este dispus să detalieze art. 7 în Legea Învățământului Secundar, care este elaborat la Kiev, transmite BucPress, preluat de Romanian Global News.

Potrivit părții ucrainene, Comisia de la Veneția a luat în calcul argumentarea Ucrainei împotriva acuzațiilor cum că articolul lingvistic al legii îngustează drepturile minorităților naționale. „Comisia de la Veneția a subliniat că subiectul conținutului și volumului drepturilor ține exclusiv de competența Curții Constituționale a Ucrainei. O serie de chestiuni lingvistice trebuie reglementate prin legi speciale. Deci, acuzațiile Ungariei (la adresa Ucrainei – n.red.) nu au fost confirmate".

În același timp, partea ucraineană salută poziția consecventă a Comisiei de la Veneția în ceea ce privește locul și rolul limbii de stat în procesul educațional. Potrivit Ministerului ucrainean al Educației, cea mai importantă teză a concluziilor Comisiei este constatarea că articolul 7 este un articol-cadru și că poate fi detaliat în continuare, în special în Legea Învățământului Secundar.

Comisia de la Veneția, potrivit serviciului de presă al Ministerului Învățământului, recomandă prelungirea perioadei de implementare a legii. Legea spune că articolul lingvistic va intra în vigoare începând cu anul 2020. Ministerul Învățământului informează că va ține cont de această recomandare. Concluzia oficială a Comisiei va fi publicată pe website-ul instituției orientativ la data de 11 decembrie.

De asemenea, Comisia de la Veneția a recomandat extinderea perioadei pentru punerea în aplicare a articolului 7. În prezent, legea privind învățământul indică faptul că articolul lingvistic trebuie să intre pe deplin în vigoare în 2020.

Concluziile oficiale ale Comisiei de la Veneția pe marginea Legii Învățământului din Ucraina vor fi făcute publice pe 11 decembrie.

Amintim, pe 25 septembrie, Petro Poroșenko a semnat noua lege „Privind Învățământul". Rada Supremă a adoptat această lege la 5 septembrie. Polonia, România, Ungaria, Grecia și Bulgaria și-au exprimat îngrijorarea cu privire la art.7 al legii, care se referă la limba de predare în școlile minorităților naționale din Ucraina. Guvernul ungar a declarat că va bloca toate deciziile ulterioare ale Uniunii Europene care vizează integrarea Ucrainei cu UE. Pe 29 septembrie Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a trimis legea „Privind Învățământul" spre examinare Comisiei de la Veneția.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.