Warning: getimagesize(images/stories/2017/12/18_oarganizatii_ro_ucraina_pastarnac.jpg): failed to open stream: No such file or directory in /home/fundatia/web/rgnpress.ro/public_html/rgn_17/plugins/content/imageresize.php on line 37

Warning: exec() has been disabled for security reasons in /home/fundatia/web/rgnpress.ro/public_html/rgn_17/plugins/content/imageresize.php on line 56

Organizațiile românești din Ucraina la București: Vrem ajutor politic și financiar serios și de lungă durată pentru a putea rămâne români! Cum vor răspunde autoritățile române?

Email Imprimare PDF


O delegație a etnicilor români din Ucraina formată din reprezentanți ai celor mai importante organizații românești din Ucraina, ai presei scrise de limba română din Ucraina și ai altor instituții culturale și de învățământ a efectuat o vizită de lucru în România, transmite Romanian Global News.

 

Agenda de discuții cu a cuprins analiza efectelor noii legi a învățământului din Ucraina, proiectele aflate în desfășurare care beneficiază de sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), sprijinul politic și legislativ acordat de Parlamentul României precum și inițiativele derulate de Guvernul României pentru a sprijini învățământul în limba română în școlile românești din afara granițelor.

Cu prilejul vizitei, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac a prezentat pe larg măsurile deja întreprinse de MRP în beneficiul etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română, care acționează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline dstudiu în limba română. Totodată, ministrul a pus în discuție posibilitatea de a extinde proiectul propriu al MRP „Descoperă și Cunoaște România" pentru tinerii etnici români din Ucraina.

Delegația s-a întâlnit cu secretari de stat din MRP, MAE și MEC și a fost primită la Parlamentul României de președinții Comisiilor care răspund de românii de pretutindeni și de afaceri europene.

Delegația a fost formată din: Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, Ștefan Hostiuc, directorul revistei „Mesager Bucovinean" din Cernăuți, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun" din Cernăuți, Elizaveta Penteleiciuc, președinte al Uniunii Societăților Românești pentru Integrare Europeană din Cernăuți, , Eugen Pătraș, vice-președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale „Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți, Iurie Levcic, directorul Școlii Populare de Artă din Cernăuți și președinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți și Nicolae Toma, redactor-șef al publicației „Zorile Bucovinei".

Romanian Global News a consultat mai mulți experți în problematica românilor de pretutindeni din cadrul Academiei Române (două institute) și Centrului Român de Studii și Strategii pe care i-a întrebat ce ar trebui să solicite organizațiile românești din Ucraina de la autoritățile române.

Iată răspunsul experților:

Statul ucrainian duce o politică constantă de asimilare forţată a românilor autohtoni, şi nu numai a lor, care trăiesc în interiorul graniţelor actuale ale Ucrainei, prin mijloace oficiale sau mai puţin oficiale. Adoptarea actualei legi a educaţiei reprezintă doar un punct de inflexiune în acest proces prin care se doreşte accelerarea și legitimarea sa. Ucraina nu va renunţa de bună voie la această politică, de aceea trebuiesc utilizate toate pârghiile politice bilaterale, europene și internaționale pentru a obliga statul ucrainian să respecte propria Constituție, tratatele bilaterale și legislația europeană.

Statul român are obligaţia morală, constituţională şi legală de a sprijini politic şi material comunităţile româneşti autohtone care trăiesc în Ucraina și ar trebui să acționeze pe mai multe direcţii:

Am urmărit cu atenţie discuţiile din comisiile reunite de buget-finaţe (din zilele de 14 şi 15 decembrie, a.c.) şi am constatat cu satisfacţie susţinerea parlamentarilor din toate partidele pentru alocarea oricăror sume necesare românilor de pretutindeni. S-a remarcat şi o intervenţie a unui parlamentar aparţinând unei minorităţi naţionale care a afirmat următoarele: "Noi, ungurii suntem o minoritate puternică, şi am rămas minoritate puternică fiindcă nu am renunţat la limba, la cultura, la şcoala şi la biserica noastră." Credem că astfel de atitudini trebuie să călăuzească şi statul român şi să acţioneze în consecinţă.

Măsuri de sprijin material

- consolidarea organizaţiilor comunităţilor româneşti din Ucraina, pentru a creşte substanţial capacitatea de a acţiona în susţinerea drepturilor identitare prin acordarea de finaţari directe într-un mod similar cu cel în care sunt susţinute minorităţile naţionale din România sau chiar mai simplu, prin susţinerea activităţii acestora cu următoarele categorii de cheltuieli:

- cheltuieli materiale pentru funcționarea sediilor organizațiilor și sucursalelor/filialelor acestora, lucrările de întreținere și reparații ale acestora, pentru asigurarea securității și pazei sediilor și sucursalelor/filialelor;

- cheltuieli de personal și cheltuieli conexe care decurg din aplicarea legislației muncii;

- cheltuieli necesare pentru perfecționarea și formarea continuă a personalului;

- cheltuieli pentru presă, carte, manuale școlare și publicații;

- cheltuieli pentru realizarea și difuzarea materialelor multimedia, precum și cheltuieli pentru realizarea unor emisiuni radio-tv;

- cheltuieli pentru organizarea/participarea la acțiuni culturale, științifice, simpozioane, educaționale, sportive, întruniri ale membrilor conform statutului și alte asemenea manifestări organizate în țară și în străinătate;

- cheltuieli pentru organizarea/participarea la schimburi de experiență, tabere, cursuri de formare, vizite de documentare și de studiu în țară și în străinătate, în domeniile promovării identității etnice și culturale, precum și în domeniul managementului operațional;

- cheltuieli pentru investiții în bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității organizațiilor;

- cheltuieli privind cofinanțarea și participarea la programe și proiecte realizate din fonduri europene și internaționale;

- asistența juridică, taxe notariale, expertiză judiciară și extrajudiciară și audit.

Precizăm că ne-am inspirat în formularea acestei solicitări din H.G. 209/2017;

- sprijinirea frecventării şcolilor româneşti de către copiii români prin acordarea nediscriminatorie a unor burse destinate special acestui scop;

- susţinerea financiară directă a tuturor profesorile care predau în şcolile româneşti sau la clase în care se predă în limba română, prin burse destinate special acestui scop;

- susţinere formării profesionale a tuturor profesorilor care predau în limba română

- susţinerea consistentă a bazei materiale a şcolilor româneşti și înființarea sau construirea de școli românești acolo unde ele au fost închise în ultimii 27 de ani;

- susţinerea consistentă, regulată, a bisericilor în care se slujește în limba română, a presei româneşi şi a culturii române;

- susţinerea unui program complex de monitorizare a situaţiei şcolilor româneşti şi a acţiunilor autorităţilor ucrainiene cu incidenţă în procesul educaţional;

Suport politic ferm

- sprijin ferm pentru un cadru legislativ în domeniul educaţiei care să garanteze şi să consolideze existenţa scolilor cu predare în limba română și respectarea Constituției Ucrainei; în acest sens solicită crearea unui mecanism de consultare permanentă şi a unui grup de experţi care să aibă permanent în atenţie întregul proces de modificare a legislaţiei în domeniul educaţiei; solicitarea fermă către autorităţile ucrainiene ca orice modificare care se va dori a fi făcută în acest domeniu să fie în prealabil agreată cu reprezentanţii comunităţilor româneşti autohtone;

- sprijin pentru ca statul ucrainian să-şi asume majoritatea cheltuielilor educaţionale pe principiul reciprocităţii, dar care, în acestă fază, trebuiesc susţinute de statul român;

- tot pe principiul reciprocităţii, susţinerea fermă a cererilor de acordare a drepturilor specifice minorităţilor naţionale şi de susţinere a activităţii organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti, de către statul ucrainian, având ca reper modelul românesc;

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.