Fiecare neam cu Mecca lui: În timp ce românii se duc în concediu la mare, polonezii dau năvală în satele oierilor vlahi din Carpații Păduroși!

Email Imprimare PDF

19_izvoarele_vistulei
Este căldură mare și românii dau năvală la mare ca să se răcorească pe unde apucă, pe la noi sau pe la greci, pe la croați sau la bulgari. În timpul acesta, cetățenii unui popor mai nordic și anume polonez dotat și el cu o mare la purtător, aleg în mod ciudat să-și petreacă majoritar concediul și weekend-urile la munte, în Carpații păduroși în satele de oieri vlahi de la izvoarele Vistulei, scrie www.romanianoastra.info, preluat de Romanian Global News.

Ce motive serioase i-ar putea împinge la un astfel de comportament în loc să meargă și ei potop la Marea Nordului, nimeni nu știe precis.

Să fie oare teama de manevrele rusești din Regiunea Kaliningrad prevăzute pentru început de septembrie, să fie oare nevoia de protecție pe care le-ar putea-o oferi Carpații Păduroși, sau dragostea subită față de oierii vlahi plecați în istorie de pe meleagurile noastre, sunt multe întrebări fără răspunsuri precise.

Ce este sigur este faptul că avem de a face cu un interes de dată recentă al polonezilor față de Carpații lor, motivat de o serie de nevoi bănuite doar:

• nevoi de divertisment montan, pentru că Polonia are întâmplător munți doar în zonele ocupate de oierii vlahi, adică Carpații Păduroși, o adevărată perlă turistică;

• nevoi militare, pentru că armata regulată, respectiv armata de rezerviști voluntari polonezi de circa 70 000 de militari se antrenează între stânele oierilor vlahi;

• nevoi culturale, în fața atacului neomarxist asupra Europei, care sunt exprimate cel mai bine în Polonia de acest grup etnic distinct de 2% din populația țării, care și-a conservat cel mai bine tradițiile;

• nevoi religioase, în fața atacului progresist asupra credinței creștine a Europei, regăsite în regiunea conturată religios de Papa Ioan Paul (Pavel numit de vlahi)) al doilea (fost Cardinal al Cracoviei) , fără de care vlahii ar fi dispărut de mult;

• nevoi istorice generate de amprenta capitalei istorice Cracovia asupra spiritului polonezului de rând;

• nevoi alimentare ca să se poată aproviziona pentru restul anului cu celebra brânză a oieilor vlahi (brânză identitară cu motive folclorice din Maramureș, Năsăud, Bucovina);

• nevoi vestimentare, ca să se poată îmbrăca în haine de lână, straiele duse de pe meleagurile noastre de prin Gorj, Sibiu, Hațeg, etc...;

• nevoi economice, generate de bunăstarea net superioară a vlahilor față de restul poporului polonez;

Cum arată această Mecca poloneză, reprezentată de regiunea în care locuiesc oierii vlahi polonezi (cca 200 000) ?

• vorbim de o regiune numită Bucovina, cu Munți ce se cheamă Măgura, cu ape ce se cheamă Crasna, cu sate ce se numesc Vlașca sau Vlahia, cu oameni ce se cheamă Matei, Cohuț, Novac, cu nunți ce se numesc Veselie ca prin Maramureș odinioară;;

• vorbim de oieri vlahi care au creat cea mai mare MECCA turistică și religioasă din centrul Europei în Carpații păduroși;

• Vorbim de oieri ce mai vorbesc 800 de cuvinte din graiul de altădată al strămoșilor lor;

• vorbim de oieri vlahi ce se declară public ca urmași ai dacilor liberi de la Vistula, o afirmație similară pentru care în România ai fi declarat dus cu pluta;

• vorbim de ciobănițe vlahe care au creat un adevărat magnet turistic la scară europeană pentru dantelă și artizanat;

• vorbim de oieri vlahi ce păstrează astăzi cu sfințenie în casele lor tulnicul și buciumul din Apuseni, fluierul de la Sibiu, cimpoiul din Gorj, trâmbița din Bucovina;

• vorbim de oieri ce locuiesc în case din beton placate cu lemn (au interdicție de a-și construi case din lemn pentru a putea fi mai ușor asimilați);

• vorbim de oieri vlahi pe care Polonia i-a rebotezat pentru asimilare într-un nume fără rezonanțe etnice de gorali (oameni ai muntelui);

• vorbim de oameni ce au conservat fondul genetic strămooșesc (înalți ca brazii) printr-o endogamie dirijată inteligent pentru a se opune asimilării;

• vorbim de oieri ce se roagă sus în munte la stână, în biserici formate din brazi după ce istoria le-a luat cu forța armelor credința ortodoxă (Războiul de 30 de ani dintre 1614 și 1644 în care au pierdut 200 000 de vlahi pentru ortodoxie, război în care Generalul Valenstein a ras mănăstiri și biserici precum Bucow în Transilvania);

• vorbim de oieri înstăriți ce joacă un joc politic, economic și social extrem de eficient în Polonia.

Dacă vreți să îi cunoașteți la ei acasă, puteți profita de Festivalul Carpaților Păduroși (peste 100 de români participă împreună cu 5000 de oieri vlahi polonezi, cehi și slovaci în costume populare), din 24-28 august 2017 de la Istebna (la granița dintre Polonia, Cehia și Slovacia)!

Oferiți un we-kend de neuitat familiei voastre și faceți un pas mare în istoria poporului vostru!

Programul festivalului (în traducere aproximativă din poloneză)

ISTEBNA 24-27.08.2017

SĂRBĂTOAREA CARPAȚILOR (CONGRESUL)

MIERCURI – 23.08.2017

Check-in de oaspeții care participă la Conferința de la Universitatea si Carpathian Forum, cazare – Hotel Szarotka Istebna și în alte locuri din Istebna (Agroturismul)

JOI – 24.08.2017

Micul dejun, sosirile invitaților care participă la la Conferința de la Universitatea, cazare si organizare – Hotel Szarotka Istebna. Organizare Carpathian Forum – Istebna (alegere de cazare – decizia de Porozumienie Karpackie „Carpați Casa Noastră")

10:00 – 18:00 – Conferința inetrnațională de la Universitatea – prof. Ilona Czamańska „Vlahi în spațiul cultural european și polonez"

10:00 – 18:00 –„Protecția biodiversității în Carpați" –„Carpați Casa Noastră" – responsabilitatea organizației

19:00 – Cina comună – preparate din carne de miel și de oaie. Setare artistică – band folclorul local din Munții Beskidy.

VINERI – 25.08.2017

10:00 – 12:00 – Prezentarea patrimoniului cultural al Beskidy Munte Trivillage(muzee, galerii de artă și ambarcațiuni locale – coordonare : Józef Michałek și Comunitatea Istebna)

12:00 –Reuniți sub Monumentul Păstorului (deschidere după renovare), deschiderea oficială a III Sărbătoare Carpaților (Congresul) – prezentare de vizitatori, oaspeti și organizatori

13:00 – Prânz

14:00 – 18:00 –Forum – „Protecția biodiversității în Carpați" –„Carpați Casa Noastră" – responsabilitatea organizației – Monika Ochwat Marcinkiewicz – Istebna Zagroń

14:00 – 18:00 - Conferința internațională de la Universitate – prof. Ilona Czamańska „Vlahi în spațiul cultural european și polonez"

19:00 – Cina – mâncăruri tradiționale regionale și degustare de brânză de oaie. Setare artistică – band folclorul local din Munții Beskidy.

Vineri dupa-amiaza – check-in invitati la Targul pastoral în Koniaków – delegații pastorale din Carpati și Balcani – cazare și cină

SÂMBĂTĂ – 26.08.2017

Targul pastoral în Koniaków – „Brânză din Carpati"

13:00 – 14:00 - Întâlnirea cu păstorii cu turma de oi pe pășune Złoty Groń. Focul comun simbolic „Vatra" – responsabilitate organizației: Józef Michałek, Henryk Kukuczka și Comunitatea Istebna

14:00 Prânz

15:00 – 18:00 – Întâlnire Carpatica goverments locală – Istebna – Conferința „Viitorul agriculturii în zonele montane" – delegațiile tuturor guvernelor locale din Silezia Judetul, delegații de 10 reprezentanți ai administrației locale din alte judetuli carpatice poloneză (Malopolska și Podkarpacie), delegațiile locale guvernele din alte țări carpatice (Slovacia, Republica Cehă, Ucraina, România, Ungaria) – responsabilitatea organizației – Cieszyn District și și Comunitatea Istebna

20:00 – 22:00 - Concert etno-folcloric din România:

• Grigore Leșe, cu cântec din Țara Lăpușului;

• Grupul folcloric din comuna Roșia, Bihor: Hididiș la vioară cu goarnă și dobaș;

• Sceneta de teatru a oierilor din județul Bistrița;

• Gheorghe Căpușan: Povestea mâncării -Oaie la groapă a grupului de oieri din județul Cluj;

DUMINICĂ – 27.08.2017

11:30 - Sfânta Liturghie în Biserica de Bun Păstor – Istebna

13:00 – Prezentare Oameni din Carpati

13:00 – 20:00 „„Mastersul meșteșugurilor din Carpați" si Produse Regionale Târguri – Amfiteatrul – Istebna

13:30 Prezentarea oficială a invitaților, transferul organizarea următoarei Sărbători a Carpaților (Congresul)

14:30 – 18:00 - Spectacole artistice ale folclorului Carpatice – Fondul Visegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria) și un grup de Hutule (Ucraina), în cadrul grantului de proiect din partea Fundației „Piastun."

Evenimente însoțitoare:

Carpatica Târgului de Carte, Carpatice regione prezentări, expoziții, seminarii, publicații, degustare de produse regionale, prezentari de artizanat si arta populară

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră online http://www.romanianoastră.info

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.