REPORTAJ Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți, în paragină, așteaptă de peste 20 de ani să găzduiască Muzeul Eminescu (FOTO)

Email Imprimare PDF

10_casa_carturaruli_aron_pumnul_cernauti
Casa cărturarului Aron Pumnul din Cernăuți (Ucraina), unde a locuit marele Mihai Eminescu și care a fost centru al românismului în această zonă, este în paragină și se degradează pe zi ce trece, renovarea sa aflându-se pe agenda mai multor guverne de la București, fără însă ca proiectul să se finalizeze vreodată, transmite trimisul special AGERPRES, Gina Ștefan, pe www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Casa, veche de aproape 200 de ani, situată pe strada Aron Pumnul nr. 19, este construită într-un autentic stil moldovenesc și pare condamnată la uitare, strigătele disperate de ajutor ale reprezentanților comunității românești rămânând, deocamdată, fără ecou.

Elena Tărâțeanu este directoarea Muzeului 'Mihai Eminescu' din Cernăuți, care din 1990 funcționează doar pe hârtie și care ar trebui să fie găzduit de casa memorială Aron Pumnul. De peste 20 de ani păstrează cheia casei, se luptă ca ea să fie renovată și privește cu mâhnire și neputință cum timpul și dezinteresul lasă răni ce riscă să nu mai poată fi "oblojite".

Ajungem la casa lui Aron Pumnul într-o însorită zi de septembrie, împreună cu o delegație a Institutului Cultural Român din București, care derulează în aceste zile un proiect pentru copiii români din regiune și suntem cuceriți, de la început, de vegetația bogată care o înconjoară, de bolta cu struguri copți pe sub care trecem, de felul cum razele soarelui o cuprind ca într-o îmbrățișare.

Bustul lui Mihai Eminescu, inaugurat în anul 2000, veghează la intrare, singurul semn al trecerii sale pe aici și a faptului că în acest imobil dorește să prindă viață un muzeu care să-i poarte numele.

Urcăm cu grijă scările șubrezite, în cerdacul de lemn și așteptăm ca Elena Tărâțeanu să deschidă ușa casei marelui cărturar. Priveliștea care se înfățișează ochilor este deplorabilă: tencuiala tavanului căzută, găuri adânci în pereți, podeaua putrezită, geamuri sparte, păianjeni la tot locul și foarte multe urme lăsate de cele trei familii care au locuit aici încă din perioada sovietică. Fiecare dintre locatari a dorit să adauge ceva la casă, să construiască o anexă, să acopere dușumeaua cu linoleum, să zugrăvească pereții în diferite culori, să schimbe un geam. Și așa se face că întregul imobil mai păstrează doar o fereastră originală și alte două părți dintr-o fereastră care au fost găsite într-o magazie și care stau acum stinghere într-o cameră, rezemate de perete.

Elena Tărâțeanu povestește că, în ciuda deciziei de evacuare date încă din 1990 de primarul din Cernăuți, familiile în cauză au fost convinse cu greu să părăsească imobilul, ultima dintre ele fiind de acord cu acest lucru abia în 2012.

'Greutatea a fost eliberarea acestor trei familii, deși primăria orașului a pus la dispoziția acestora multe apartamente, dar o perioadă lungă de timp nu au dorit să plece, era în centrul orașului, stăteau demult și nu ne luau în serios. Prima familie a plecat în 2010, iar ultima familie în 2012. Între timp, familiile au fost asigurate cu apartamente, dar noi nu am fost asigurați cu finanțe, ca să readucem această casă la viață', spune Elena Tărâțeanu.

Casa se află în proprietatea statului ucrainean, dar este dată în comodat, pentru cinci ani, Fundației Culturale 'Casa Limbii române', pentru realizarea lucrărilor de renovare, cu promisiunea că înțelegerea se va putea prelungi.

10_casa_aron_pumnul
Sentimentele pe care le ai văzând cum acest loc, atât de important pentru românii din nordul Bucovinei, este lăsat în paragină este unul de indignare, de durere și de nedumerire. În spatele casei, unde cândva a fost biblioteca lui Aron Pumnul, stă strâmb acum o magazie, cu lucruri aruncate la întâmplare, grădina e năpădită de zmeuriș mai înalt decât un stat de om, vreo doi câini vagabonzi latră supărați că le-am deranjat liniștea, un vecin trece prin curte fără ca măcar să salute.

În 2014, fostul premier Victor Ponta a vizitat casa lui Aron Pumnul, a văzut cu ochii lui starea de degradare în care se afla, a promis sprijin financiar considerabil, dar lucrurile s-au blocat, nu se știe unde.

Elena Tărâțeanu susține că s-au consultat experți, s-au făcut cercetări pentru ca această casă să fie, după renovare, copia fidelă a celei în care au locuit Aron Pumnul și Mihai Eminescu, s-a realizat un proiect, "care nu este încă plătit, pentru că nu sunt bani' și se așteaptă ca oamenii și vremurile să fie mai îngăduitori cu acest simbol al românilor.

Pentru salvarea casei Aron Pumnul s-a făcut și o colectă în zonă, dar s-au strâns bani puțini, care între timp s-au devalorizat și care ajung doar pentru a plăti pe cineva să îndepărteze zăpada în timpul iernii, sau să cosească iarba în restul anului.

"Dacă am avea bani, acum s-ar putea începe lucrările. Când vin aici și văd că această casă e lipsită de viață mă cuprinde mâhnirea și am un sentiment de neputință", spune Elena Tărâțeanu.

De curând, alte speranțe s-au născut în urma declarațiilor făcute de actualul ministru pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care a afirmat, după vizita din acest an în Ucraina, că "un aspect major discutat atât la Kiev, cât și la Cernăuți a fost legat de restaurarea și refacerea Casei memoriale "Aron Pumnul".

Directoarea "muzeului pe hârtie" Mihai Eminescu spune că și din partea autorităților ucrainene a auzit că s-ar lua în discuție acest aspect, dar numai în bugetul de anul viitor. Motiv pentru care nu mai crede în promisiuni "decât atunci când ele se vor transforma în fapte".

Și pentru că nu și-a pierdut nicicând speranța că lucruri bune se vor întâmpla, Elena Tărâțeanu adună de zeci de ani obiecte, cărți, exponate care să constituie fondul viitorului muzeu Mihai Eminescu, acestea fiind găzduite acum de Muzeul Etnografic al regiunii Cernăuți. În fondul viitorului muzeu, care va fi singurul al românilor din zonă, se găsesc multe dintre cărțile din biblioteca lui Aron Pumnul, "un lecturariu al marelui cărturar ridicat de la gunoi, după ce a fost aruncat de cei cărora nu le-a mai trebuit', sau obiecte de mobilier din vremea respectivă.

Casa lui Aron Pumnul își strigă durerea prin găurile din pereți, prin geamurile sparte, prin podelele putrezite, prin tencuiala căzută, măcinată de o ciupercă agresivă. E cuprinsă de uitare, e victima dezinteresului și a lipsei de solidaritate. Degeaba românii de aici și-au strigat durerea la toate guvernele din România sau Ucraina, vocea lor a fost ignorată, în majoritatea cazurilor.

E liniște și frumos în curtea casei lui Aron Pumnul. Îmi imaginez că aici ar putea fi un colț de rai, un loc binecuvântat în care s-ar reuni oameni de cultură, cercetători, care ar putea găzdui evenimente ce țin de păstrarea și promovarea identității românilor din zonă. Nimic din toate astea nu se întâmplă acum. Doar neputință, uitare și delăsare. Și un muzeu "fantomă', înființat pe hârtie, singurul al românilor de aici.

10_casa_aron_pumnul_2
Plec de acolo cu sentimentul extrem de acut că unii și-ar dori să ne șteargă memoria, iar noi nu facem mare lucru să împiedicăm acest proces.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.