Constantin Codreanu: „Sârma ghimpată ar putea reveni pe Prut dacă România și UE nu-l sancționează pe Dodon”

Email Imprimare PDF

17_constatin_codereanuAutoritățile de la București ar trebui să ofere o reacție mai dură la declarațiile antieuropene și antiromânești ale lui Igor Dodon făcute la Moscova, crede deputatul român Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților.

Într-un interviu pentru moldNova, preluat de Romanian Global News, acesta a spus că Dodon repetă scenariul fostului șef de stat, comunistul Vladimir Voronin, care arunca declarații populiste, dar care nu ajungeau niciodată la nivel de fapte.

Codreanu mai crede că dacă Dodon va insista asupra promisiunilor făcute în fața lui Putin – anularea Acordului de Asociere cu UE, federalizarea țării etc. – atunci „riscul" ca România să mai susțină financiar Republica Moldova se poate transforma în „certitudine".

Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților

Dle Codreanu, declarațiile lui Igor Dodon de la Moscova, care par că nu se mai opresc, amintesc de situația de la începutul anilor 2000, atunci când președintele comunist Vladimir Voronin a declarat tot ce-i românesc ca fiind antistatal și a pornit să ducă Moldova spre Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. La ce să ne așteptăm de la Dodon? La ce să se aștepte România de la Dodon?

Scenariul care a existat în cazul comunistului Voronin se va repeta și în cazul socialistului Dodon. Aceleași declarații populiste care nu ajung niciodată la nivel de fapte. Voronin se transformă încet și sigur în cadavru politic, iar Republica Moldova are deja semnat cu Uniunea Europeană Acordul de asociere.

Parcursul european al Republicii Moldova și, implicit, românesc este de neoprit. Cu o singură condiție – ca atât Bucureștiul, cât și Bruxellesul să înțeleagă că e greșit să stea impasibili la derapaje de genul celor care au avut loc recent la Moscova. Întâlnirea dintre Putin și Dodon e dovada vie a faptului că sârma ghimpată ar putea reveni pe Prut dacă România și UE nu sancționează prompt apucăturile dodoniste.

Cum sunt percepute declarațiile lui Dodon de societatea civilă, clasa politică din România, mai ales cele legate de relația Chișinăului cu Bucureștiul?

Declarațiile lui Igor Dodon nu au cum să fie pe placul cuiva din România. Dimpotrivă. Totuși, sunt dezamăgit de lipsa unor reacții ferme cu privire la atacurile lui Dodon la adresa integrității teritoriale și a istoriei României din partea clasei politice și, mai ales, din partea diplomației române.

Au fost depășite niște limite și acest lucru nu poate și nu trebuie să rămână fără, cel puțin, o avertizare și un apel la revenirea cu picioarele pe pământ pentru președintele celui mai sărac stat din Europa, care există din ajutoare financiare externe, inclusiv ale României.

Președintele de la București, Klaus Iohannis, a declarat miercuri că „România va continua să sprijine drumul european al Republicii Moldova". Dvs. ați reacționat, afirmând că reacția României la declarațiile lui Dodon trebuie să fie „calmă, diplomatică". Până unde va merge diplomația în relația României cu Președinția condusă de Dodon?

Spuneam și mai sus: o reacție e absolut necesară din partea Ministerului Afacerilor Externe. Dacă aceasta va lipsi, vom cere explicații prin vocea Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților pentru atitudinea de struț adoptată de MAE.

Cu toate acestea, nu trebuie să coborâm la nivelul amenințărilor penibile și ale mesajelor ce din coadă au să sune caracteristice pentru Dodon. Dar nici să tolerăm ceea ce nu are cum să fie tolerat nu putem.

Cei care optează pentru unirea Republicii Moldova cu România riscă „să primească peste mâini", a fost o altă amenințare care a răsunat la Moscova. Printre aceștia, vă numărați și dvs. Cum percepeți această declarație și ce îi răspundeți președintelui de la Chișinău?

Pe de o parte, mă face să râd. E o nouă dovadă a faptului că Igor Dodon este un agramat care operează cu calcuri nefericite din limba rusă. Pe de altă parte, este trist să văd că omul care deține funcția de președinte într-un stat al cărui cetățean sunt are o astfel de atitudine și lansează amenințări la adresa concetățenilor. Socialistul-șef suferă de o dedublare acută de personalitate. Ba se declară președinte al tuturor, inclusiv al celor care nu l-au votat, ba îi amenință pe o bună parte a acestora.

Mesajul pentru Dodon și alții ca el este unul singur – Declarația de independență a Republicii Moldova, articolul 142 din Constituția Republicii Moldova și actul final de la Helsinki (1975) al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa sunt reperele juridice naționale și internaționale care indică fără echivoc asupra faptului că Mișcarea Unionistă este una absolut legală în cel de-al doilea stat românesc. Avem și o decizie a Curții Supreme de Justiție care a consfințit dreptul de a milita politic pentru unire în Republica Moldova.

Igor Dodon e câinele din zicala „câinele care latră nu mușcă". Voi lupta pentru ReUnire alături de colegii mei și vom continua să înregistrăm noi și noi succese în acest sens. Numărul unioniștilor e tot mai mare și după prima victorie electorală a ideii unioniste în Republica Moldova pe 11 decembrie, o vom repurta și pe a doua în 2018, atunci când unioniștii vor ajunge în Parlamentul de la Chișinău.

Igor Dodon a promis că dacă în 2018 Partidul Socialiștilor câștigă majoritatea în Parlament, atunci Acordul de Asociere cu UE va fi anulat. Dacă admitem această situație, cât de mare există riscul ca România să renunțe la ajutoarele financiare acordate Moldovei în afara drumului proeuropean?

Acest lucru nu se va întâmpla pentru că, în atare condiții, Dodon va avea soarta lui Ianukovici.

Totuși, dacă e să fiu de acord cu un astfel de scenariu, nu poate fi vorba de „riscul" ca România să nu mai sprijine financiar Republica Moldova, ci de „certitudinea" că România nu va mai sprijini financiar Republica Moldova. Nu poți să întorci la nesfârșit celălalt obraz cuiva care te scuipă constant.

La Moscova, Igor Dodon a declarat, la fel ca în campania electorală, că va face tot posibilul ca în școli elevii să studieze istoria Moldovei în loc de „Istoria Românilor", prezentând trei volume de manuale respinse de Academia de Științe. Dodon mai argumentează acest lucru prin faptul că chiar în România tinerii învață obiectul „Istoria". De ce un președinte trebuie să decidă denumirea unui obiect de studiu, dar și conținutul acestuia?

Când un președinte se crede mai presus de Academia de Științe, e clar că acel președinte are deficiențe intelectuale grave.

Dodon e pe cale să repete greșeala comisă de cel care l-a adus în politica moldovenească, tovarășul Voronin. Cel din urmă tot a vrut să scoată în afara legii limba română și istoria românilor în iarna lui 2002 și s-a trezit cu proteste de zeci de mii de oameni. A trebuit să renunțe. Același lucru va fi valabil și în cazul lui Dodon.

Care ar putea fi poziția României, a dvs. ca și președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, dacă subiectul privind reanimarea „memorandumului Kozak" va căpăta tot mai mari proporții? Ce ar însemna acest lucru la granița de est a României?

Iarăși, revenim la analogia Voronin-Dodon. Nici măcar fostul general de miliție sovietică nu a avut curajul să aducă federalizarea în discuție, refuzând la presiunea străzii și a misiunilor diplomatice străine să semneze „memorandumul Kozak".

România nu își poate permite o Republică Moldova federalizată. Ar însemna o periclitare severă a climatului de securitate din regiune. România trebuie să insiste asupra revenirii în formatul de discuții privind dosarul transnistrean și să se opună cu toată forța oricărui proiect de federalizare a celui de-al doilea stat românesc.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.