Mihaela Aionesei: 200 de români din Covasna și Harghita și Șezătoarea lor călătoare „Femeile din Ținutul Căciularilor țes ie” în Capitala Țării

Email Imprimare PDF

22_femeile_tinutul_caciularilor_tes_ie_bucuresti
Sâmbătă, 10 iunie 2017, o zi senină cu soare destul să ne ajungă în suflet, în priviri să avem de unde dărui. Pentru că această zi a fost sub semnul măreț al dăruirii de sine. Dăruirea începe cu o însufleţire ce ne atrage şi ne adună la ea, așa cum s-a întâmplat cu noi toți.

Pentru că niciunul dintre cei 200 de români din județele Covasna și Harghita, nu a pornit pe acest drum al Crucii, cum simbolic l-am numit, decât cu gândul de a dărui din prea plinul lor strămoșesc adunat cu sfințenie în albul straielor, în plânsul doinelor, în tradiții și obiceiuri, în gânduri și mai ales în simțiri.

Evoluția ansamblurilor, a formațiilor folclorice și al interpreților de muzică populară sosite din inima țării au confirmat încă o dată că „veșnicia s-a născut la sat". Pentru că toată bogăția spirituală cu care s-au prezentat, le-a fost lăsată din tată în fiu, din mamă în fiică. Toate momentele prezentate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" cu emoție în glas de către sensibila noastră Maria Crețu-Graur, director al cotidianului Mesagerul de Covasna, au stârnit ropote de aplauze, admirație, dor, lacrimi și îmbrățișări. Pentru că am stat mai mult printre spectatori, am putut să i-au mai ușor pulsul evenimentului. În el bătea inimile moșilor și strămoșilor la un loc cu ale noastre, atât de tare încât aproape se simțea mirosul de grâu copt și de pământ răscolit să îmbrățișeze. Pământ pe care doctorului Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „Calea Neamului" l-a adus într-o bucată de pânză spunând: „Am aici o mână de pământ din Harghita și Covasna amestecat cu pământ din București de la Biserica Sfântu Gheorghe Nou și din Piața Universității. Este același Pământ Sfânt al nostru al tuturor. Pământul care ne unește. Unește prin râuri de apă și sânge, prin taina botezului și taina de jertfă românească. Nu este ușor să fii român liber în Covasna și Harghita, dar este atât de frumos când știi că lângă tine se află frați și surori de pe întreg cuprinsul țării, dar și din diaspora." Cu același impact emoțional a venit și mesajul învățătorului Dan Hagiu : „Noi cei din Covasna și Harghita nu vrem privilegii, vrem un drept firesc, vrem pace și o bună înțelegere cu toate etniile. Pace care se bazează pe respect reciproc. Pentru asta avem nevoie de d-voastră alături. (...) Suntem legați în același destin cu voi toți prin jerta strămoșilor noștri."

Fără să ne vorbim înainte, cu același mesaj de unitate au venit toți cei care și-au reprezentat comunitatea românească. N-am putut să nu amintesc la rândul meu că deși comunitatea românească din orașul Târgu Secuiesc este mică, ea există! „Frați români, nu ne uitați" acesta a fost mesajul care ne-a însoțit din inima țării până în capitală.

S-a recitat din Eminescu, s-a cântat, s-a dansat, s-a pictat, s-au cusut ii, s-au depănat povești când în soare, când la umbra plopilor fără soț care ne-au vegheat din apropierea locului unde s-a desfășurat evenimentul, de parcă însuși Marele Poet a fost cu noi. S-a scris cu fir roșu, galben și albastru o poveste. O poveste pe care inițiatoarea Șezătorii „Femeile din Ținutul Căciularilor țes ie"-Alexandra Pintrinjel Hagiu, a adus-o cu ea din inima unui sătuc. Zăbala, acolo de unde în urmă cu un an, din căsuța unde locuiește a pornit la drum Șezătoarea. „N-am făcut decât să dăm curs unei chemări tainice, abia șoptite venită din vremea de demult. De la străbunele, bunele și frumoasele noastre bunici care ne-au lăsat cuvintele lor despre credină, dragoste și jertfă cusute cu ace de foc și de lumină în iile lor. Răspunsul nostru a venit firesc. Așa cum soarele răsare dimineața, așa a răsărit și datul nostru moștenit de mii de ani, chiar dacă lespedea grea a istoriei aproape că a vrut să-l piardă".

În urma noastră a rămas un semn al credinței care va dăinui. Un semn că în Inima Țării sunt 100.000 de români. „ Chiar dacă unii spun că nu existăm, prin demnitatea portului nostru, prin tradițiile noastre populare pe care le păstrăm cu sfințenie, am venit să arătăm țării că noi suntem străjeri, așa cum au fost și înaintașii nostri care au păzit cu sfințenie țara, limba românească și credința ortodoxă strămoșească" așa cum a declarat consilierul eparhial al Ep. Covasnei și Harghitei, Pr. Sebastian Părvu, care a însoțit delegația de la București.

Odată cu ridicarea Troiței românilor din Covasna și Harghita la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Capitala României s-au înălțat speranțe și rugăciuni către cer. Simbolul credinței șade de-a dreapta Bisericii să vorbească ea în locul nostru despre dragostea de țară, despre dragostea de neam. Pentru lacrimile ascunse în năframe, pentru emoțiile celor care ni s-au alăturat, pentru crucile făcute cu mâini tremurânde în numele Neamului, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, să fim binecuvântați în vecii vecilor! Prin parastasul oficiat în tinda Bisericii Sfântu Gheorghe Nou și Mihai Eminescu a fost cu noi. Pe 15 iunie se vor împlini 128 de ani de la trecerea lui la Domnul. Parcă-l auzeam șoptind printre rugăciuni: „ Fiii tăi trăiască numai în frăție (...) / Dulce Românie, asta ți-o doresc!"

Asta ne dorim și noi. Îmi vin în minte cuvintele arhimandritul Iustin Pârvu din „Scrisoare deschisă poporului român" din care în încheiere am să redau un fragment.

Sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu - dar ştiu că eşti unic în Europa. (...) Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit!"

*Bună ziua! Pentru că am văzut că s-a publicat despre Șezătoarea românilor din Covasna și Harghita partea mai urâtă, trimit un articol și cu partea frumoasă ,așa cum am văzut-o eu ca participant. Sper să fie și pe placul d-voastră. Regret că nu am găsit adresa de mail să vă trimit și o fotografie frumoasă cu noi toți în sînul biserici

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.